Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[EN]
Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[RO]
Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[RU]
Opinia CReDO pentru CNP cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat
OZ Cabinetului
de Ministri din 20.07.2013,
1.2. 24.07.2013. Subiectul 3 Privind
aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publica, garantiile de
stat si recreditarea de stat
Sustinem modificarile propuse, cu
excepЕЈia observatiilor expuse la unele dintre schimbarile substantiale propuse. De principiu notam ca nota informativa nu ofera o
fundamentare suficienta (identificarea problemei concrete descrierea modului in care solutia propusa va duce la ameliorarea
problemei argumentarea ca solutia propusa este
cea optimala). Formularea urmatoarelor modificari provoaca unele neclaritatii:
a)
La art.3 prin completarea cu
art.(3-1) care autorizeaza Prim-ministrul de a exercita orice acte referitoare la contractarea imprumuturilor de stat externe fara imputerniciri exprese in acest sens.
(neconcordanta si excesul
atributiilor Prim-ministrului) Nu este clara sintagma orice acte
referitoare la contractarea imprumuturilor de stat externe, care se refera aparent la negocierea si semnarea acordurilor, nu este
previzibila nici fraza functiilor stabilite de legislatie, in virtutea carora Prim-ministrul poate fi semnatarul acordurilor
de imprumut. Legea cu privire la Guvern in art.
27 nu
prevede asemenea atributii.
b)
La art.3 autorizarea Guvernului, in persoana Ministerului Finantelor, de a emite valori mobiliare de
stat, in situatii de criza financiara sistemica,
pentru capitalizarea bancilor si pentru garantarea creditelor de
urgenta acordate de BNM bancilor
(interventia statutului necesita justificare) Nu
este definita notiunea de criza financiara sistemica.
Interventia statutului prin posibilitatea acoperirii din bugetul de stat a
pierderilor bancilor comerciale din urma practicilor riscante sau ilicite
trebuie supuse satisfacerii legii concurentei si cerintelor legii cu privire la
ajutorul de stat.
c)
La art.26, 27 Autorizarea
acordarii garanИ›iilor de stat pentru garantarea
creditelor de urgenta acordate bancilor de catre BNM in
situatii de criza financiara sistemica sau
de pericol al aparitiei acesteia, conform procedurii
stabilite de Guvern cu consultarea BNM.
(interventia statutului necesita justificare, conflictul de interese institutional) Sunt valabile argumentele din
punctul precedent. Totodata, in formula indicata apare un conflict de interese
institutional in cazul in care acelas agent
(Guvernul) acorda garantiile de stat si tot Guvernul reglementeaza procedura de acordare a acestora. Ca si in celelalte cazuri de acordare a garantiilor de stat, procedura trebuie sa fie reglementata prin lege de
Parlament (prin completarea Art. 28 din Legea 419 sau introducerea unui articol
nou).
d)
La art. 31, 32 reglementarile ce tin de datoria unitatilor administrativ-teritoriale.
(lipsa reglementarilor in cazul
falimentului UAT)
Proiectul vine cu un sir de reglementari necesare pentru
responsabilizarea Unitatilor Administrative Autonome UAT - la administrarea datoriei contractate si garantiilor acordate in conditiile descentralizarii administrative si autonomiei financiare. Lipseste tratarea sistemica, probabil prin
modificarea mai multor legi relevante, a situatiei in care UAT nu-si mai poate onora obligatiile fata de creditori (notiunea de municipal bankruptcy: faliment municipal) din cauza inrautatirii conditiilor economice, deficientelor de planificare, etc. Asemenea cazuri sunt cunoscute in statele cu
autonomia financiara larga a autoritatilor publice
locale (statele europene,[1]
SUA Capitolul 9[2],
titlu 11 din Codul SUA cu privire la faliment este dedicat in special
falimentelor municipale, cazul Detroit). Fara o procedura in acest sens, UAT
din Moldova se pot confrunta cu dificultatile in contractarea imprumuturilor de la institutiile financiare internationale. Lipseste nota de fundamentare si analiza detaliata a posibilelor consecinte de ordin economic, social si
politic.
e)
Propunem introducerea modificarilor care ar prevedea publicarea pe
pagina electronica a Ministerului Finantelor a textelor actualizate:
Registrului de stat privind datoria de
stat,
Registrului de stat privind garantiile de stat,
Registrului de stat privind recreditarea de
stat,
