Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[EN]
Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[RO]
Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[RU]
Opinia
CReDO pentru CNP cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de
stat şi recreditarea de stat
OZ Cabinetului
de Miniştri din 20.07.2013,
1.2. 24.07.2013. Subiectul 3 Privind
aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de
stat şi recreditarea de stat
Susţinem modificările propuse, cu
excepţia observaţiilor expuse la unele dintre schimbările substanțiale propuse. De principiu notăm ca nota informativă nu oferă o
fundamentare suficientă (identificarea problemei concrete – descrierea modului
în care soluția propusă va duce la ameliorarea
problemei – argumentarea că soluția propusă este
cea optimală). Formularea următoarelor modificări provoacă unele neclarităţi:
a)
La art.3 – prin completarea cu
art.(3-1) care autorizează
Prim-ministrul de a exercita orice acte referitoare la contractarea
împrumuturilor de stat externe fără
împuterniciri exprese în acest sens.
(neconcordanţa şi excesul
atribuţiilor Prim-ministrului) Nu este clară sintagma ”orice acte
referitoare la contractarea împrumuturilor de stat externe”, care se referă
aparent la negocierea și semnarea acordurilor, nu este
previzibilă nici fraza “funсțiilor stabilite de legislație”, în virtutea cărora Prim-ministrul poate fi semnatarul acordurilor
de împrumut. Legea cu privire la Guvern în art.
27 nu
prevede asemenea atribuții.
b)
La art.3 – autorizarea Guvernului,
în persoana Ministerului Finanțelor, de a emite valori mobiliare de
stat, în situații de criză financiară sistemică,
pentru capitalizarea băncilor și pentru garantarea creditelor de
urgență acordate de BNM băncilor
(intervenţia statutului necesită
justificare) Nu
este definită noțiunea de criză financiară sistemică.
Intervenţia statutului prin posibilitatea acoperirii din bugetul de stat a
pierderilor băncilor comerciale din urma practicilor riscante sau ilicite
trebuie supuse satisfacerii legii concurenţei şi cerinţelor legii cu privire la
ajutorul de stat.
c)
La art.26, 27 – Autorizarea
acordării garanțiilor de stat pentru garantarea
creditelor de urgență acordate băncilor de către BNM în
situații de criză financiară sistemică sau
de pericol al apariției acesteia, conform procedurii
stabilite de Guvern cu consultarea BNM.
(intervenţia statutului necesită
justificare, conflictul de interese instituţional) Sunt valabile argumentele din
punctul precedent. Totodată, în formula indicată apare un conflict de interese
instituţional în cazul în care același agent
(Guvernul) acordă garanțiile de stat și tot Guvernul reglementează procedura de acordare a acestora. Ca și în celelalte cazuri de acordare a garanțiilor de stat, procedura trebuie să fie reglementată prin lege de
Parlament (prin completarea Art. 28 din Legea 419 sau introducerea unui articol
nou).
d)
La art. 31, 32 – reglementările ce țin de datoria unităților administrativ-teritoriale.
(lipsa reglementărilor în cazul
falimentului UAT)
Proiectul vine cu un șir de reglementări necesare pentru
responsabilizarea Unităţilor Administrative Autonome – UAT - la administrarea datoriei contractate și garanțiilor acordate în condițiile descentralizării administrative și autonomiei financiare. Lipseşte tratarea sistemică, probabil prin
modificarea mai multor legi relevante, a situației în care UAT nu-și mai poate onora obligațiile față de creditori (noțiunea de municipal bankruptcy – faliment municipal) din cauza înrăutățirii condițiilor economice, deficiențelor de planificare, etc. Asemenea cazuri sunt cunoscute în statele cu
autonomia financiară largă a autorităților publice
locale (statele europene,[1]
SUA – Capitolul 9[2],
titlu 11 din Codul SUA cu privire la faliment este dedicat în special
falimentelor municipale, cazul Detroit). Fără o procedură în acest sens, UAT
din Moldova se pot confrunta cu dificultățile în contractarea împrumuturilor de la instituțiile financiare internaționale. Lipseşte nota de fundamentare
şi analiza detaliată a posibilelor consecinţe de ordin economic, social şi
politic.
e)
Propunem introducerea modificărilor care ar prevedea publicarea pe
pagina electronică a Ministerului Finanţelor a textelor actualizate:
Registrului de stat privind datoria de
stat,
Registrului de stat privind garanţiile de stat,
Registrului de stat privind recreditarea de
stat,