Sergiu Ostaf: Metodele statistice ne ajută să estimăm impactul asupra votului

Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, sugerează utilizarea, în cadrul proceselor electorale, a metodelor statistice pentru identificarea eventualelor fraude electorale. Cinci metode statistice sunt utilizate pe larg în occident, dar și în spațiul estic, pentru a identifica anomaliile de vot, iar unele dintre ele pot fi aplicate și în Republica Moldova, a declarat Sergiu Ostaf la o conferință de presă la IPN.

Expertul explică că o anomalie de vot este un risc de fraudare, care se identifică și se investighează pentru a determina care sunt cauzele. O anomalie de vot este o deviere de la comportamentul corect. Exemplificând anomalii care se înregistrează frecvent în cadrul scrutinelor, inclusiv în Republica Moldova, pentru care ar trebui aplicate metodele statistice de investigare, Sergiu Ostaf a menționat aducerea organizată a alegatorilor la secțiile de votare, coruperea alegătorilor și cumpărarea voturilor.

Sergiu Ostaf spune că despre prezența unor anomalii vorbesc și devierile semnificative la distribuția voturilor. Anomalie poate fi considerat, de exemplu, faptul coincidenței rezultatului votului pentru un anumit concurent electoral în mai multe secții de votare.

Potrivit directorului CREDO, metodele statistice aplicate în cazul analizei anomaliilor pot ajuta la identificarea, la nivel de regiune sau la nivel de anumite secții de voatre, a beneficiarilor acestor anomalii.

Dacă anumite anomalii, în anumite secții de votare, se repetă la mai multe scrutine care au loc unul după altul, acesta este un indice care trebuie investigat, pentru a afla de ce s-a întâmplat acest lucru. „Metodele statistice ne ajută să înțelegem fenomenale agregate și să evaluăm, să estimăm, impactul acestora asupra rezultatului final al votului”, a spus directorul CREDO.

Sergiu Ostaf spune că instituția pe care o conduce a pregătit o analiză de ansamblu a devierilor și anomaliilor înregistrate în cadrul alegerilor parlamentare din 2014, alegerile prezidențiale din 2016, iar după alegerile parlamentare din 24 februarie va fi făcută încă o analiză comparativă.

 

CReDO va monitoriza dacă anomaliile alegerilor precedente se vor regăsi în aceste alegeri

Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului va monitoriza alegerile parlamentare din 24 februarie pentru a vedea dacă anomaliile de vot înregistrate la alegerile parlamentare din 2014 și cele prezidențiale din 2016 se vor regăsi și de data aceasta. Directorul CReDO, Sergiu Ostaf, a spus, la o conferință de presă la IPN, că din cele peste 2000 de secții de votare deschise la alegerile anterioare, aproape în 40 de secții de votare, din zece raioane, au fost identificate devieri de comportament în desfășurarea alegerilor.

Expertul explică că o anomalie de vot este un risc de fraudare, care se identifică și se investighează pentru a determina care sunt cauzele. O anomalie de vot este o deviere de la comportamentul corect. Potrivit lui Sergiu Ostaf, în raport cu alegerile precedente nu se poate vorbi despre existența unor indici semnificativi de comportament deviant. Anomaliile înregistrate nu au fost în măsură să influențeze rezultatele alegerilor. Impactul acestora este sub 1% din numărul total de voturi, iar „beneficiarii” au fost mai multe partide.

Potrivit directorului CReDO, dacă s-ar pune întrebarea dacă acele aproape 40 de secții de votare sunt responsabile de anumite fraude, trebuie analizate devierile înregistrate. Este vorba despre ipoteze precum: coruperea alegătorilor, cumpărarea voturilor, aducerea organizată a alegatorilor la secțiile de votare sau coincidența rezultatului votului pentru un anumit concurent electoral în mai multe secții de votare.

Dacă un număr de alegători votează într-o regiune într-un anume fel, în altă regiune – într-un alt fel, iar dacă în altă parte este un echilibru, atunci această distribuție trebuie explicată. Dacă comportamentul unei secții diferă de altele din împrejurimi, trebuie investigată această anomalie.

Sergiu Ostaf anunță că, imediat ce vor fi făcute rezultatele alegerilor din 24 februarie, va fi prezentată o analiza comparativă pentru a vedea dacă structura anomaliilor se schimbă sau rămâne aceeași. „Noi am vrea să vedem cum va fi situația în 2019. Va trebui să fim cu ochiul pe aceste secții de vot dacă sunt aranjamente făcute și dacă ele se repetă față de alegerile precedente”, a mai spus Sergiu Ostaf.

O analiză comparată ar putea fi prezentată în două-trei zile de la anunțarea rezultatelor alegerilor.