CReDO a formulat un şir de propuneri în vederea îmbunătăţii proiectului de lege cu privire la întruniri, care poate fi accesat aici: http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=1274

1.Modificarea la articolul 3: noţiunea „întrunire cu un număr redus de participanţi” se completează în final cu sintagma “motiv pentru care procedura ordinară de notificare nu este posibilă sau necesară”.

Dezaprobăm modificarea propusă pentru că sintagma propusă este parte componentă a noțiunii de întrunire spontană, adică pentru ultimă nu se poate realiza notificarea ordinară pentru că este neplanificată. Întrunirea cu un număr redus de participanți nu necesită notificare pe motiv ca întrunirile puțin numeroase nu reprezintă dificultăți de acomodare în spațiul public și nu pe motiv ca este impractică procedura de notificare.

2. Articolul 4 se completează în final cu litera e) cu următorul cuprins: „prioritatea interesului public, conform căruia întrunirile se pot desfăşura astfel încît să nu creeze obstacole pentru folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţămînt, cultură, sănătate şi unităţilor comerciale”.

Dezaprobăm modificarea propusă pentru că contravine principiilor a) și d) ale articolului 4, adică proporționalitatea și prezumția în favoarea desfățurării întrunirilor. Întradevăr, exercitarea libertății la întrunire poate justificat limita funcționarea transportului public și folosirea normală a drumurior publice pentru că libertatea întrunirilor este un drept constituțional.

3. La articolul 5: alineatul (1) se completează în final cu sintagma „ , dar nu în imediata apropiere a edificiilor instituţiilor de stat, ambasadelor, precum şi localurilor misiunilor diplomatice, instituţiilor penitenciare, zonă de frontieră de stat, distanţa minimă constituind 10 metri”;alineatul (2) se completează în final cu sintagma „ , în limita teritoriului indicat în declaraţia prealabilă de către organizatorul întrunirii”.
Dezaprobăm modificarea propusă pentru ca stabilirea distanței minime de 10 metri de la edificiul instituțiilor publice menționate pentru face impractica realizarea dreptului la întruire publică în preajma multor instituțiilor publice. Actualmente norma prevede interzicerea de a bloca buna funcționarea a instituțiilor sau intrarea în aceste.

4. La articolul 5 alineatul (3) se completează în final cu sintagma „şi după coordonarea prealabilă cu organele competente, eliberează autorizarea privind montarea instalaţiilor cu caracter provizoriu sau decizia motivată privind interzicerea montării acestora”.
Dezaprobăm modificarea propusă pentru că instaurarea procedurilor de autorizare suplimentare pentru montarea instalațiilor cu caracter provizoriu în esența prevede instalarea a unei proceduri suplimentare pentru desfășurarea întrunirii publice. Procedura suplimentară nu poate fi percepută decît ca o povară adițională pentru întrunirile cu implicarea unui număr mai mare de participanți. În experiența monitorizării întrunirilor publice în Republica Moldova în cele mai multe cazuri instalațiile cu caracter provizoriu semnifică instalațiile pentru comunicarea cu participanții la întruniri.

5. La articolul 12: la alineatul (2), sintagma „şi informează autoritatea administraţiei publice locale” se completează cu sintagma “şi organul teritorial de poliţie”, iar sintagma “autorităţii administraţiei publice locale” se substituie prin cuvîntul “acestora”.
Dezaprobăm modificarea propusă pentru că aceasta instituie o procedură dublă de notificare a întrunirii publice, la moment obligația fiind în raport cu autoritățile publice locale. În vederea introducerii procedurilor de ghișeul unic, simplificarea procedurilor de notificare, considerăm mult mai adecvat prevederea obligativității informării imediate a poliției de către autoritatea publică locală.

6. La articolul 18 alineatul (1): la litera a), sintagma „să desfăşoare întrunirea” se substituie prin sintagma „să asigure desfăşurarea paşnică a întrunirii şi”

Dezaprobăm modificarea propusă pentru că punerea în obligația organizatorilor asigurarea desfașurării pașnice, organizatorii întrunirii publice pot contribui la desfăşurarea pașnică a întrunirilor și nu asigurarea caracterului pașnic, ultima este sarcina organelor de protecție a ordinei publice.

7. La articolul 18 alineatul (1): la litera c) să interzică participarea la întrunire, după caz, să întreprindă măsuri de îndepărtare a participării persoanelor care prin modul de manifestare tulbură ordinea şi liniştea publică, îşi ascund faţa cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, au asupra lor arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substanţe iritant - lacrimogene sau cu efect paralizant, dispozitive pentru şocuri electrice ori alte obiecte ce pot fi folosite pentru acţiuni violente, obiecte cu care pot fi provocate leziuni corporale, iar în cazul în care aceştia nu se supun, să solicite intervenţia autorităţii administraţiei publice locale şi/sau a organelor de poliţie;

Dezaprobăm modificarea propusă pentru ca punerea în obligația organizatorilor interzicerea participării la întrunirile publice a persoanelor care tulbură ordinea publică este sarcina organelor de protecție a ordinei publice. Mai mult ca atît, participarea persoanelor cu fața acoperită nu poate fi interzisă conorm standardelor internaționale, cu excepția în care ultimii sunt violenți.
8. Articolul 22 se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:

“(31) În cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanei, sau cînd există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală, poliția va întreprinde măsurile legale pentru curmarea acestora și dispersarea întrunirii, făcînd excepție de la prevederile alineatelor (1) - (3) ale prezentului articol”.

Dezaprobăm modificarea propusă pentru utilizarea dispersării forțate a întrunirii este o măsura excepțională care se aplică doar în condițiile articolului 8 (întrunirile interzise), aplicarea procedurii prealabile în condițiile articolului 21 (Sistarea întrunirii), or prin aceasta modificare se propune ocolirea prevederilor menționate. Aplicarea măsurilor de dispersare forțată nu poate fi aplicată asupra întregii întruniri, ci dar doar în privinţa persoanelor violente.