Persistența sistemică a carențelor transparenței decizionale în Guvernul RM

Persistența sistemică a carențelor transparenței decizionale în Guvernul RM

Persistence decisional transparency systemic weaknesses in the GoM (04.2012-10.2014)[EN]
Persistența sistemică a carențelor transparenței decizionale în Guvernul RM (04.2012-10.2014)[RO]
Стойкость транспарентности процесса принятия решений системных недостатков в Мексиканском Заливе (04.2012-10.2014)[RU]

 

Persistența sistemică a carențelor transparenței decizionale în Guvernul RM (04.2012-10.2014)

Sumar executiv

 

În perioada de monitorizare au avut loc 97 ședințe ale Cabinetului de Miniștri, în cadrul cărora au fost discutate în jur de 2 260 subiecte.[1] Numărul total de subiecte care nu au respectat pe deplin procedura de transparență decizională (termenul de 15 zile pentru consultare sau termenul de 3 zile pentru verificare înainte de ședință) reprezintă cel puțin 48% - situația neschimbată și fără îmbunătățire  în comparație cu raportul precedent.

Principalele concluzii:

1. Nerespectarea cerinței de consultare la etapa de elaborare a deciziilor. 733, sau 32,4% (în raportul precedent se atestă indicatorul de 30%) din subiectele incluse pe ordinea de zi a ședințelor Guvernului nu au respectat pe deplin procedura de consultare, adică, nu au fost identificate pe situl instituției responsabile și portalul www.particip.gov.md, sau nu au fost plasate pe un termen de 15 zile prevăzut în Legea privind transparenţa în procesul decizional. Probabil, numărul deciziilor nesupuse cerințelor de tranparență este și mai mare pentru ca nu sunt respectate și alte prevderi ale legii. Dintre acestea, 489 de subiecte, sau 21,6% (în perioada precedentă se atestă  18,4%) din total, au reprezentat proiecte de acte legislative și normative, iar 244 de subiecte, sau 10,8% din total, au fost avize la inițiativele legislative ale deputaților în Parlament. Mai multe vezi în secțiunea 4.1.

2. Evitarea cerinței de transparență prin intermediul procedurii de avizare iniţiativelor deputaţilor. Pentru această categorie de decizii actualmente nu este instituit un mecanism neunivoc de transparență decizională. Prin urmare, autorităţile publice centrale evită supunerea acestor avize procedurilor de transparenţă, astfel promovînd pe agenda Cabinetului de Miniştri proiecte de legi importante nesupuse transparenței. Pe parcursul monitorizării, au fost identificate proiecte de legi și regulamente sectoriale complexe, care cel mai probabil au fost elaborate de ministerele, și ulterior promovate ca inițiativele deputaților, evitînd astfel procedura de consultare la nivelul ministerului. În opinia CNP, toate avizele trebuie să parcurgă obligatoriu procedură de transparenţă. Mai multe vezi în secțiunea 4.2.

3. Nerespectarea cerințelor de transparență la etapa de adoptare a deciziilor: Pentru 723 de subiecte, sau 32%, nu a fost respectat termenul de 3 zile pentru anunțarea subiectelor și expedierea materialelor pentru ședința Guvernului. Din acestea, 597 de subiecte, sau 26,4% din total, au fost anunțate suplimentar în ziua ședinței, sau după ore de lucru în seara înainte de ședință. Această practica devine deja tradiționala, complică monitorizarea transparenței în procesul decizional, nu permite părților interesate să verifice în ce măsură proiectul final reflectă rezultatele consultărilor, reduce încrederea societății civile și potențialul cooperării pentru îmbunătățirea transparenței și calități acestui proces. Alte 126 de subiecte, sau 6,25%, au fost incluse agenda în decursul ședinței Cabinetului de Miniştri la inițiativa miniștrilor. Încă 32 de subiecte (1,5%) au fost incluse pe ordinea de zi în ziua ședinței Guvernului din 12.06.2013 și 21.07.2014, fără ca să fie făcut vreun anunț în acest sens sau expediate materialele relevante. Mai multe vezi în secțiunea 4.3.

4. Practica sistematică de nesupunerea expertizei anticorupție se atestă prin faptul că peste 9% din proiectele pasibile acestei proceduri, nu au fost expediate pentru expertizare de către autorii proiectelor și au fost incluse în ședința spre examinare a Cabinetului de Miniștri fără efectuarea expertizei anticorupție obligatorii. Evaluarea impactului de reglementare lipsea în peste 60% dintre proiecte pasibile acestei proceduri. Nici o decizie individuală de privatizare (darea în folosință a proprietății publice) nu a respectat cerințele de transparență. În toate cazurile, din perspectivă transparenței, o involuție clară. Mai multe vezi în secțiunile 7.1 și 7.2.

5. Cauzele posibile care explică lipsa transparenței depline care persistă în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor: Interpretarea implicită a excepțiilor din procedura de transparență decizională, Ambiguitatea și caracter declarativ al cerințelor privind transparența decizională,  Ineficiența și neclaritatea mecanismelor de invalidare a deciziilor în condițiile nerespectării cerințelor de transparență (prin constatarea organului superior și la solicitarea părții interesate), Ineficiența mecanismelor de responsabilizare individuală pentru nerespectarea cerințelor de transparență, Capacitățile inadecvate pentru respectarea cerințelor de transparență (deprinderi, tehnologii), Costuri mari de conformare la cerințele de transparență, Influența politică determină nerespectarea cerințelor de transparență. Mai multe vezi în capitolul 6.

6. Guvernului a respins propunerile de modificaare și consolidare transparenței decizionale pe parcursul anului 2014, motivele fiind formulate de ordin procedural și nu de substanță. Mai multe vezi în capitolul 7.

7. Principalele recomandări sunt:

-  de ordin regulator (propunerile concrete se regăsesc în textul raportului):

1)      Introducerea obligațiunii organului care adoptă decizia sau organului superior de a examina din oficiu respectarea și conformarea la cerințele de transparență în procesul de elaborare sau adoptare a deciziei,

2) Asigurarea dreptului părților interesate/vizate/afectate de proiectul deciziei de a sesiza organul responsabil de elaborarea sau adoptarea acesteia și, după caz, organul superior, privind nerespectarea cerințelor și obligațiunilor pozitive de transparență, inclusiv remediul eficient care ar obliga organul responsabil să se conformeze cerințelor de transparență,

3) Prevederea sancțiunilor individuale de ordin disciplinar și de altă natură pentru încălcarea cerințelor de transparență,

4) Aplicarea cerințelor de transparență decizională în cazul avizelor Guvernului la inițiativele deputaților.

 

-  de ordin dezvoltare capacități:

 

1) Atribuirea fiecărui proiect de act unui cod unic pentru facilitarea trasabilității parcursului proiectului actului,

2) Dezvoltarea unui mediu de infrastructură IT nou care va facilita reflectarea întregului proces de inițiere, elaborare, consultare și adoptare a deciziilor conform practicilor pozitive existente,

3) Includerea în pachetul de materiale suplimentare pentru ședințele Guvernului, expediate părților interesate, a studiilor de fezabilitate, analizelor impactului de reglementare, expertizelor anticorupție și altor materiale relevante.

 

de ordin specific pentru procesul de privatizare, analiza impactului de reglementare și expertiza anticorupție:

 

1) în cazul privatizărilor se va respecta legea cu privire la transparenţa decizională:  publicarea anunțului de intenție și a invitației, publicarea listei aplicanţilor şi a unor informații privind ofertele depuse, publicarea deciziei privind aplicanții selectați pentru participare cu argumentare, publicarea deciziei finale şi a contractului de vînzare cu clauzele de implementare, publicarea rapoartelor periodice şi deciziilor relevante privind monitorizarea post-privatizare.

2) în cazul analizei impactului de reglementare:  supunerea deciziilor și avizelor Comisiei pentru reglementarea activității de întreprinzător transparenței decizionale, crearea paginii web dedicate (www.air.mec.gov.md sau www.mec.gov.md/air), anunţarea agendei și materialelor aferente deciziei, precum și invitarea părților interesate, cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței Comisiei, plasarea deciziilor finale cu privire la AIR cu modificările intervenite și justificarea acestora pe pagina dată, publicarea rapoartelor de monitorizare periodice de implementare a AIR de către Guvern și Parlament.

4)      în cazul expertizei anticorupție: nici un act normativ nu va fi acceptat spre aprobare de Cabinetul de Miniștri fără a avea expertiza anticorupție, se va respecta termenul de expertiză anticorupție de CNA, întregul set de documente aferente actului normativ va fi publicat pe pagina web a Cabinetului de Miniștri și a autorităților responsabile pentru elaborarea proiectului de act normativ.

 



[1] Acesta este numărul de subiecte indicate pe situl Guvernului (http://www.gov.md/sedinte.php?l=ro&idc=495). De facto, unele subiecte puteau fi excluse și altele introduse în agendă pe parcursul ședințelor.

Share: