Pentru aprobarea Avizului la proiectul legii cu privire la completarea Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (restricții suplimentare la utilizarea simbolurilor î

Pentru aprobarea Avizului la proiectul legii cu privire la completarea Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (restricții suplimentare la utilizarea simbolurilor î



Pentru aprobarea Avizului la proiectul legii cu privire la completarea Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (restricții suplimentare la utilizarea simbolurilor în scopuri politice) şi subiectul nr. 23 cu privire la aprobarea Avizului la proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative (înlăturarea restricţiilor de utilizare a secerii şi ciocanului în activitatea politică şi în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare).

 

 

 

OZ din 10.01.2013

Considerăm că nu pot fi susţinute propunerile noi de modificare a legii cu privire la partidele politice. In acest context şi cu referire la subiectul nr. 23 Opinia CNP din 29.08.2012 cu privire la modificările anterioare.

Restricţia nouă la utilizarea simbolurilor “ale statelor care nu mai există” art. 5 alin. (3) limitează nejustificat dreptul la libertatea de exprimare garantat de art. 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este prea evidentă şi elocventă pentru un jurist respectabil dar şi pentru un politician de orientarea democratică europeană.

O nouă interdicţie directă, prin introducerea alin 5),  pentru a “utiliza simbolurile heraldice, vexilologice, sigilografice, altele decît cele oficial înregistrate drept simboluri ale acestor partide, cu excepţia simbolurilor de stat” constituie o ingerință nejustificată în exercitarea drepturilor democratice.

Este regretabilă poziția Cabinetului de Miniştri în data de 29.08.2012 cu referire la introducerea restricţiilor exercitarea libertăţii de exprimare în scopurile politice. Prevederile constituie sancţiuni, care nu se conformează art. 10 al CEDO pentru că lipseşte condiţionarea cauzării unui prejudiciu important intereselor publice, societăţii, adică lipseşte justificarea limitării libertăţii de exprimare. În alte cuvinte nu se probează scopul nelegitim pentru utilizarea simbolurilor. Se instituie un regim anti-european şi nedemocratic de folosire a simbolurilor grafice şi de altă natura în cadrul manifestaţiilor publice. Formularea este o restricţie directă la capitolul libertăţii de exprimare în mod public. Formularea alin. (5) nu conţine garanţii precum că limitarea exercitării libertăţii de exprimare se va admite doar în scopurile justificate atunci cînd este strict necesar, cerinţele jurisprudenţei CEDO.

Este regretabilă poziţia Ministerului Justiţiei care în avizul la subiectul nr. 22 justifică introducerea restricţiilor la exercitarea libertăţii de exprimare politice Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1096 (1996) si nr. 1481 (2006) şi nr. 1481 (2006). Ambele Rezoluţii sunt exemplu european de recunoaştere a încălcărilor în masă a drepturilor omului, subminării regimurilor democratice şi a supremaţiei legii de către guvernările totalitare comuniste, în special în ţările din fosta URSS. Rezoluţiile cheamă statele membre să adopte măsuri de (re-)instaurare a pluralismului politic real şi a democraţiilor bazate pe supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului - acestea fiind măsurile de finalizare a procesului de tranziţie de la societăţile totalitariste spre societăţile democratice. Rezoluţiile date nu cheamă statele membre să adopte măsuri restrictive la exercitarea libertăţii de exprimare. Rezoluţiile ne avertizează că ruperea cu trecutul totalitar nu se face prin limitarea drepturilor şi prin acţiuni revanşiste, dar prin asigurarea drepturilor şi supremaţiei legii.

Lectura autentică a Rezoluţiilor oferă indicii clare despre măsurile necesare care în esenţă propulsează societăţile în tranziţie, precum este Republica Moldova, spre societăţile cu democraţiile în proces de consolidare fără a recurge la utilizarea pîrghiilor revanşiste:

1)      Revanşarea nu poate să substituie justiţia, supremaţia legii şi drepturile omului, democraţia solidă se instaurează şi se cultivă prin procedurile democratice echitabile,

2)      Transformarea mentalităţii prin eliminarea fricii pentru asumarea responsabilităţii pentru şi în interesul cetăţenilor, cultivînd toleranţa, respectul pentru diversitate,

3)      Adoptarea legislației autentice cu privire la lustraţie, reforma şi deschiderea organelor de asigurare a siguranţei şi securităţii cetăţeanului.

 

 

Share: