Pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratura

 

 

 

OZ din 19.06.2013

 

Saluam includerea criteriilor de reputatie buna, insa propunem imbunatatiri. Nu sustinem o parte din propunerile cu referire la simplificarea demiterii sau modalitatea de numire in functie a conducerii, pe motive expuse mai jos.

 

Procedura de numire a Procurorului General are un impact direct asupra independentei acestei functii, si trebuie sa tina cont de citeva principii generale:

• Neadmiterea numirii pe criterii strict politice
• Participarea grupurilor profesionale la selectarea candidatilor
• Numirea in baza de concurs, cu stabilirea criteriilor clare si transparente
• Numirea persoanelor cu o buna reputatie
• Evitarea cerintelor restrictive sau arbitrare
• Neadmiterea taraganarii procesului de numire si blocajelor in activitatea institutiei

 

In acest context, salutam propunerea de a include reputatia buna publica si profesionala ca un criteriu de numire al Procurorului General. Insa prevederea persoana nu poate fi considerata cu buna reputatie si nu poate fi numita in funtie de procuror daca nu intruneste prevederile prevazute in Codul de etica al procurorilor poate fi problematica, deoarece face referire la un alt act care poate fi supus modificarilor, si care se aplica doar in cazul procurorilor (candidatii in functia de Procuror General pot veni, insa si din alte domenii).

 

De asemenea, procesul de numire propus in proiect ramine in continuare unul politic, rolul central revenindu-i Comisiei Juridice, numiri si imunitati, care desfasoara concursul si determina criteriile de evaluare a candidatilor. Un exemplu de proces depolitizat de numire ar fi:

1)                 (asigurarea participarii grupurilor profesonale de specialitate) desfasurarea concursului public de o comisie publica cu participarea plenara a Consiliului Superior al Procurorilor si reprezentati grupurilor profesionale si a societatii civile specializate, selectarea de catre acesta a 3 candidati cei mai potriviti din punctul de vedere al competentelor, profesionalismului si viziunii de gestionare institutionala.

2)                 (asigurarea procesului de cunoastere in parlament) La etapa a doua ar urma avizarea intocmirea unei opinii profesionale in audierile parlamentare  candiditilor selectati de comisia parlamentara de profil (care nu ar avea drept de veto asupra candidatilor).

3)                 (eliminarea blocajului politic in numire) in final, 3 candidaturi selectati vor fi propusi de comisia de specialitate spre procedura de audiere in parlament si supusi votului in plenul Parlamentului. Candidatul care obtine majoritatea relativa a voturilor in Parlament este numit in functia de Procuror General.

 

Procedura de numire a adjunctilor

Intru asigurarea functionarii independente si eficiente a Procuraturii, Procurorul General trebuie sa posede dreptul de a-si forma propria echipa din profesionisti recomandati de grupurile profesionale in domeniu (Consiliul Superior al Procurorilor). Rolul actorilor externi (in special celor politici) la numirea adjunctilor Procurorului General trebuie sa fie minim. Astfel, consideram procedura de numire la propunerea Comisiei juridice, numiri si imunitati (de facto, in baza concursului desfasurat de aceasta comisie) a fi una inadecvata, care ar conduce la politizarea excesiva a conducerii Procuraturii, si ar putea crea o cale de influenta politica asupra Procuraturii prin taraganarea procesului de numire a adjunctilor.

 

Eliberarea din functie

Una dintre garantiile principale de autonomie si independenta a Procuraturii sunt motivele clare si explicite de eliberare din functie care nu pot fi aplicate in mod arbitrar. Cele doua motive noi propuse in proiect nu corespund acestor criterii. Juramintull depus de procuror reprezinta mai degraba un angajament solemn de a-si face datoria, decit o norma legala executorie, indeplinirea careia poate fi determinata exact si sta la baza unor sanctiuni concrete. Formula de neasigurare a caracterului operativ si eficient al activitatii de aparare a drepturilor si libertatilor fundamentale si intereselor generale ale societatii, de asemenea, nu prevede actiuni sau neactiuni concrete, si lasa prea mult la discretia factorilor de decizie. in limbajul autorilor proiectului, statutul procurorilor trebuie garantat prin lege, la cel mai inalt nivel posibil, intr-o maniera similara celei pentru judecatoresti, si astfel, eliberarea lor din functie in baza deciziei factorilor politici nu este acceptabila.