Opinion approving the draft law amending the Law on Prosecutor's Office no.294-XVI of 25 December 2008 (additional grounds for dismissal of prosecutors)[EN]
Opinion approving the draft law amending the Law no.294-XVI of 25 December 2008 on the Prosecution[EN]
Opinion approving the draft law on Law no. 294-XVI of 21 December 2007 on Political Parties (additional restrictions on the use of symbols for political purposes) and subject no. 23 on approving opinion on the draft law amending some legislative acts[EN]
Pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii cu privire la procuratura nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 (temeiuri suplimentari pentru eliberare din funcție a procurorilor)[RO]
Subiectul 12. Pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratura[RO]
. Pentru aprobarea Avizului la proiectul legii cu privire la completarea Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (restricții suplimentare la utilizarea simbolurilor în scopuri politice) şi subiectul nr. 23 cu[RO]
Pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii cu privire la procuratura nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 (temeiuri suplimentari pentru eliberare din funcție a procurorilor)[RU]
Subiectul 12. Pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratura[RU]
. Pentru aprobarea Avizului la proiectul legii cu privire la completarea Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (restricții suplimentare la utilizarea simbolurilor în scopuri politice) şi subiectul nr. 23 cu[RU]

 

Pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind  modificarea si completarea Legii cu privire la procuratura nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 (temeiuri suplimentari pentru eliberare din functie a procurorilor)

 

 

 

OZ din 16.01.2013

 

            In opinia noastra, proiectul de lege nu poate fi sustinut, pentru ca foloseste mecanisme inadecvate pentru a atinge obiectivele propuse. Reglementarile propuse contravin principiului de independenta, stabilitate si autonomie functionala in activitatea institutiei procuraturii. 

 

            Proiectul de lege are ca obiectiv codificarea legislativa a echitatii, impartialitati, independentei si eficientei institutiei procuraturii in activitatea sa de realizare a coordonarii urmaririi penale si sustinere a acuzatiei de stat in instantele de judecata. Totodata, autorul propune 2 modificari intru realizarea acestor scopuri, si anume: 1) extinderea motivelor (3 temei noi) pentru eliberarea din functie a procurorilor si 2) introducerea unei norme declarative neexecutorii cu referire la respectarea drepturilor omului si eficientei procesului. De fapt, nici una din aceste doua propuneri nu contribuie la realizarea scopurilor anuntate. 

            Intentia reala a autorilor este facilitarea procedurii de demitere a procurorilor. Formularea inadecvata a motivelor de demitere poate avea efecte adverse asupra stabilitatii in functie, independentei functiei de procuror. Raportul Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) privind standardele europene referitoare la independenЕЈa sistemului judiciar[1],[2], preluate mai jos, prevДѓd exemplele concrete pentru a realiza scopul propus al initiativei legislative.

 

            Analiza motivelor noi de demitere a procurorilor, propuse in initiativa legislativa, enunta caracterul imprevizibil si neexecutoriu al acestora:

1)      Incalcarea juramintului depus (art. 66 d1) juramintul este o declaratie si nu este o norma juridica interpretabila si pasibila executarii, prin urmare nu poate fi retinuta ca un temei juridic pentru eliberare,

2)      Neasigurarii caracterului operativ si eficient al activitatii ... (art. 66 d2) este o norma imprevizibila si neclara pentru aplicare,

3)      Exercitarea necorespunzatoare a atributiilor privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale (art. 66 d3) este  o norma prea imprevizibila si declarativa pentru a fi aplicata.      

 

            Autorul Г®n mod selectiv face referinЕЈДѓ la Recomandarea Comitetului de Ministri (2000)19 din 6 octombrie 2000 a Consiliului Europei, invocГ®nd impropriu unele prevederi ale RecomandДѓrii din contul altora, sau ignorГ®nd invocarea doctrinarДѓ Еџi sistematicДѓ Г®n spiritul documentului. ГЋntr-adevДѓr, para 24 c. conЕЈine prevederea precum: „seek to ensure that the criminal justice system operates as expeditiously as possible.” (contribuie sДѓ asigure ca justiЕЈia penalДѓ sДѓ funcЕЈioneze cГ®t mai rapid posibil). ГЋnsДѓ autorul susЕЈine eronat cДѓ Г®ncДѓlcarea acestor prevederi necesitДѓ sancЕЈionarea, probabil facГ®nd aluzie la implicarea motivelor de demisie a procurorilor (art. 66 d2).

            Autorul citeazДѓ Liniile directorii privind rolul procurorilor, adoptate la Congresul al VII-lea al ONU pentru prevenirea criminalitДѓЕЈii Еџi tratamentelor infractorilor (1990)[3], Г®nsДѓ referinЕЈa la aceastДѓ sursДѓ este neclarДѓ Еџi inexactДѓ. Acest document nu conЕЈine reglementДѓri cu referire la demiterea procurorilor.  Autorul invocДѓ cДѓ norme de eticДѓ Еџi de comportament al procurorilor, anume onoarea Еџi demnitate,a pot fi atribuite temeiurilor de demisie. Normele de comportament Еџi temeiurile de demisie nu pot fi liniar reciproc aplicabile, deoarece Г®ncДѓlcarea normelor de comportament Еџi de eticДѓ trebuie tratate de un organ specializat al profesiei de procurori pentru aplicarea sancЕЈiunilor profesionale Еџi disciplinare. Demiterea Еџi motivele de demitere pot include elemente de Г®ncДѓlcare sistematicДѓ Еџi complementarДѓ a altor norme relevante.

Autorul citeazДѓ Г®n mod eronat Avizul nr.4 (2009) a Consiliului consultativ al procurorilor[4], deoarece nu este clar ce prevederi sunt invocate Еџi care este semnificaЕЈia acestora.

 

De fapt, raportul Comisiei de la VeneЕЈia privind standardele europene referitoare la independenЕЈa procuraturii menИ›ioneazДѓ expres legДѓtura Г®ntre procedura de demitere И™i autonomia procurorilor:

Din necesitate, procurorii, ca И™i judecДѓtorii, uneori vor fi nevoiИ›i sДѓ ia decizii nepopulare, care pot fi obiectul criticii Г®n media sau deveni subiectul controversiei politice. Din aceste motive, este necesar sДѓ fie asigurat mandatul stabil И™i reguli clare de promovare, rДѓspundere disciplinarДѓ И™i eliberare din funcИ›ie, care vor asigura ca procurorul nu poate fi persecutat pentru luarea deciziilor nepopulare (para 19).

Art. 56 din Legea Republicii Moldova privind activitatea procuraturii prevede lista garanИ›iilor de autonomie a procurorului, printre care: b) procedura de numire, suspendare Еџi de eliberare din funcЕЈie

 

In opinia noastra, Cabinetul de Ministri poate initia un proces de modificare a legi actuale, in baza recomanarilor Comisiei de la Venetia[5] :

1.      In statele in care Procurorul General este ales de Parlament, pericolul evident de politizare a procesului de numire ar putea fi redus prin pregatirea alegerii de catre o comisie parlamentara care ar trebui sa ia in considerare parerea expertilor. Utilizarea unei majoritati calificate pentru alegerea procurorului general ar putea fi privit ca un mecanism pentru atingerea consensului in privinta numirii... (par. 35);

2.      Ar trebui solicitata o parere in privinta calificarii profesionale a candidatilor din partea unor persoane relevante, cum ar fi reprezentantii comunitatii juridice (incluzind procurori) si ai societatii civile (par. 35);

3.      Procurorii ar trebui sa fie numiti pina la pensionare. Numirile pentru perioade limitate cu posibilitatea de reinvestire in functie prezinta riscul ca procurorul sa ia decizii nu pe baza legii, ci pe baza ideii de a face pe placul celor care il vor renumi.

4.      In vederea pregatirii pentru numirea unor procurori competenti ar fi utila contributia unui expert. Aceasta - in mod ideal - poate fi realizata in cadrul unui organism independent cum ar fi un Consiliu al Procurorilor sau unui corp de procurori cu mare vechime (procurori seniori) a caror experienta le va permite sa propuna candidati potriviti pentru numire. Un astfel de organism ar putea actiona la recomandarea Procurorului General, avind dreptul ca pentru motive intemeiate sa refuze a numi o persoana. (para 48),

5.      Un Procuror General ar trebui sa fie numit permanent sau pentru o perioada de timp relativ mare fara posibilitatea de a fi reinvestit la finalul mandatului. Perioada mandatului nu ar trebui sa coincida cu mandatul Parlamentului. Acest lucru ar asigura o mai mare stabilitate a procurorului si l-ar face independent de schimbДѓrile politice. (par. 37).

6.      Elementul principal al acestei independente externe a procuraturilor sau a Procurorului General, consta in imposibilitatea executivului sa dea instructiuni in cauze individuale Procurorului General (si desigur, direct altor procurori). Instructiunile de ordin general, cum ar fi de exemplu cele de a instrumenta cu severitate si celeritate anumite tipuri de infractiuni, sunt mai putin problematice. Asemenea instructiuni pot fi considerate ca un aspect de politica care poate fi decis in mod corespunzator de Parlament sau Guvern. (para 30),

7.      ... interzicerea formularii unor ordine in anumite cauze individuale si chiar pina la existenta unor proceduri care sa permita formularea de instructiuni in scris si in mod public. Sub acest aspect, prezinta o importanta deosebita existenta unor mecanisme adecvate de a asigura consistenta si transparenta in procesul de luare a deciziilor. (para 22),

8.      Independenta, in acest sens restrins, poate fi privita ca un sistem unde exercitarea activitatilor legale de catre procurori, altii decit procurorul general, nu necesita obtinerea aprobarii prealabile a superiorilor sau o confirmare a actiunilor lor. Procurorii, altii dectt procurorului general, se bucura adesea mai degraba de garantii in privinta neimplicarii superiorului ierarhic. (para 31),

9.      Un mijloc de influentare a unui procuror este transferarea sa la o alta procuratura fara consimtamintul sau. Amenintarile cu astfel de transferuri pot fi folosite ca un instrument pentru a pune presiune asupra procurorului sau un procuror "neascultator" poate fi indreptat dintr-un caz delicat. Din nou, ar trebuie sa fie disponibila o cale de atac adresata unui organism independent ca, de exemplu, un Consiliu al Procurorilor sau un alt organism similar. (para 60).