For approval of the draft law on housing[EN]
Pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la locuinte[RO]
Pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la locuinte[RU]
Pentru aprobarea
proiectului de lege cu privire la locuinte
OZ din 07.08.2013
Susţinem
de principiu aprobarea proiectului de lege. Formulăm o serie de propuneri de
îmbunătăţire a proiectului de lege.
Legea
conţine norme utile de precizare a următoarelor aspecte: 1) competenţele
autorităţilor centrale (Guvernul) şi locale (APL), 2) clasificarea tipurilor| de locuinţe
(locuinţe sociale, de serviciu, de manevră, hotelurile-azil, cămine, cu statut
de protocol), specificînd pentru fiecare
condiţiile, accesul, evidenţa eligibililor şi a fondului, administrarea şi
contractele de folosinţă (proprietate), 3) modul de folosire și temeiul
contractului de locaţiune, plata pentru locaţiune, 4) administrarea locuinţelor
şi plăţile pentru serviciile aferente şi 5) regimul construcţiilor. Normele
date reglementează o parte din raporturile juridice dintre părţile implicate în
relaţiile de locaţiune.
Amintim că adoptarea prezentei legi se realizează în condiţiile în care
lipseşte politica locativă la nivel naţional, deşi unele programe, cum ar fi
programul pentru construcţia locuinţelor sociale în cooperare cu Banca de
Dezvoltare a Consiliului Europei, sau elaborarea standardelor de accesibilitate
arhitecturală pentru persoanele cu dezabilităţi, se înscriu în logica politicii
locative. (Politica locativă a mun. Chişinău a fost adoptată în 2008)[1].
Un segment important al populaţiei Republicii Moldova se confruntă cu dificultăţi
în privinţa accesului la locuinţe accesibile şi decente, inclusiv prin arenda
accesibilă a locuinţei. Această se datorează pe de o parte veniturilor mici, şi
pe de altă parte preţului ridicat al locuinţelor în raza domicilierii. Calitatea
şi decenţa infrastructurii şi condiţiilor locuinţei constituie o problemă în
special în mediul rural. Iar costurile de întreţinere locuinţelor, inclusiv
costul serviciilor comunale şi necomunale, defavorizează un segment important
al familiilor vulnerabile şi cu venituri mici. Aceste provocări trebuie
abordate în cadrul unei politici cuprinzătoare care ar avea ca scop: a) promovarea accesibilităţii locuinţelor şi a
proprietăţii asupra locuinţelor,
b) îmbunătăţirea calităţii şi decenţei locuinţelor, c) ridicarea calităţii
infrastructurii locuinţelor.
În acest sens, politicile locative
naţionale vor conţine un set de măsuri de:
1)
subvenţionare directă a creditelor şi acordarea
ajutorului de stat[2]
pentru construcţia locuinţelor sociale şi accesibile categoriilor vulnerabile,
inclusiv familiilor cu venituri mici,
2)
investiţii directe în dezvoltarea infrastructurii
relevante funcţionării locuinţelor,
3)
reglementarea caracterului cultural şi istoric propriu
pentru contextul urban sau rural relevant,
4)
prevenirea formării regiunilor marginalizate şi izolate
în promovarea politicilor de locuinţă.
Propunerile concrete la proiectul de lege:
1)
Modificarea art. 1 alin (2) pt. b) prin „reglementarea
accesului la locuinţe sociale”, deoarece Capitolul II (Locuinţe sociale)
prevede doar categoriile de persoane care pot beneficia de locuinţe sociale şi
evidenţa acestora în scopul acordării spaţiului locativ în limitele
disponibilităţii spaţiului social locativ. Legea nu asigură şi nici nu
garantează dreptul la locuinţă socială cu existenţa obligaţiei pozitive a
statului.
2)
Includerea unui articol suplimentar (se propune articolul
3-1) care va stipula principiile de baza în domeniul asigurării dreptului
constituţional la locuinţă, inclusiv[3]:
1)
Dreptul la locuinţă este un drept fundamental[4], [5]
care face parte din dreptul la viaţă decentă a fiecăruia,
2)
Dreptul la locuinţă prevede stabilitatea raporturilor de
locaţiune, prestarea serviciilor adecvate aferente, asigurarea infrastructurii
necesare, accesibilitatea financiară, de utilizare şi infrastructură culturală
a locuinţei,
3)
Nediscriminarea în exercitarea dreptului la locuinţă, inclusiv
pentru a accesa piaţa locuinţelor, administra şi folosi locuinţa şi pentru a
intra în proprietatea unei locuinţe,
4)
Obligaţiunea pozitivă a autorităţilor de a promova
programele şi măsurile afirmative pentru unele categorii sociale vulnerabile,
5)
Prezumţia în favoarea exercitării dreptului la locuinţă
în raport cu relaţiile contractuale de prestare a serviciilor aferente,
6)
Transparenţa autorităţilor în exercitarea competenţelor
şi obligaţiunilor cu referire la exercitarea dreptului la locuinţă.
3)
Modificarea art. 50 prin introducerea normei exprese prin
care: a) se interzice privarea dreptului la locuinţă în baza neonorării
justificate şi obiective a condiţiilor contractului de prestare a serviciilor
aferente (comunale şi necomunale), şi b) dreptul copilului la locuinţă nu poate
fi limitat pe motivul de neonorare a raporturilor juridice de locaţiune[6].
4)
Modificarea art. 36 (5) prin care mărirea cuantumului
chiriei necesită argumentarea preţului doar prin indexarea sa cu ajutorul unui
index obiectiv, stabilit de o instituţie de stat, care ar preveni argumentarea
abuzivă şi nejustificată a preţului chiriei în cursul executări contractului,
5)
Introducerea prevederilor minime igieno-sanitare, precum
suprafaţă minimă spre chirie de doar 9m2, conectarea la apă, canalizaţie sau
asigurarea accesului neîngrădit la ele, prezenţa minimă a unor aparate de uz
casnic, precum aragaz/plită electrică, maşină de spălat, pat, în cazul chiriei
mobiliate (cu mobilă)
[1] Concepţia locativă
naţională din 1994, este aprobată în 2008, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=303268
[2] A se vedea condiţiile speciale
impuse prin tratatul de la Lisabona de respectat, http://www.housingeurope.eu/policy-actions/position-papers-eu-legal-framework/state-aid
[3] Comentariul general la art. 4 la Pactul cu
privirile la drepturile sociale, economice şi culturale adoptat in 1991 de
Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU.
http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/%28symbol%29/CESCR+General+comment+4.En?OpenDocument
[4] A se vedea art.11.1
(dreptul la locuinţa adecvată) al Pactului cu privire la drepturile sociale,
economice şi culturale al ONU
[5] Carta Europeană a UE
pentru Drepturile Omului, http://www.europarl.europa.eu/charter/default_en.htm
[6]Comentariul general nr. 7 al Comitetului ONU
pentru Drepturile Omului la art. 11.1,
partea a două, http://www.cohre.org/sites/default/files/generalcomment7.pdf