Opinia CReDO pentru CNP cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007  privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

OZ Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 10.01.2013.

1.2. Subiectul 9. Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007  privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

Acest proiect propune includerea in Legea 121 a unui compartiment nou "Publicațiile periodice publice" care nu sunt pasibile privatizării, întocmit în baza propunerilor organelor administrației publice centrale și locale care au în administrarea lor publicații periodice publice.

Legea Nr. 221 din  17.09.2010 privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice la momentul adoptării a reflectat angajamentul Republicii Moldova de a respecta standardele internaţionale şi cele mai bune practici privind libertatea de exprimare în mass-media, precum și de a proteja concurenţa loială în domeniul presei scrise şi combate orice tentativă de a o limita.

Însă modalitatea de elaborare a listei publicațiilor periodice publice nepasibile de privatizare – în baza propunerilor organelor administrației publice centrale și locale, fără aplicarea unui set de criterii pentru a determina dacă publicația propusă este într-adevăr de interes național sau regional – poate duce la denaturarea sensului Legii 221. Dacă orice publicație poate fi inclusă pe lista de excepții la o simplă solicitare a instituției care actualmente o deține, atunci cum se va modifica status quo? În ce mod se va spori libertatea de exprimare, se va proteja concurența loială și se va preveni utilizarea publicațiilor periodice publice ca instrumente de propagandă politica (din banii statului)?

Considerăm că nu poate fi susţinuta modificarea 1.  h¹) „precum şi publicaţiile publice periodice incluse pe lista publicaţiilor periodice publice din cadrul Anexei „Lista bunurilor nepasibile de privatizare” la prezenta lege.” pe motiv că

1)      (tehnica juridică) art.13 (1) din Legea nr.121 conţine 9 criterii obiective care fac un bun public nepasibil de privatizare, iar modificarea propusă nu este un criteriu ci o enumerare a obiectelor concrete, şi

2)      (de esenţă) intervenţia statutului în activitatea comercială în domeniul media prin acordarea ajutorului direct şi indirect unor publicaţii din lista menţionată nu poate justificată nici conform Legi privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice, și nici conform Legii nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat.

Astfel, în lista propusă au incluse fost publicațiile editate din banii publici de autoritățile publice locale. Nota explicativă argumentează că acestea realizează în practică responsabilitatea asigurării transparenței în activitatea autorităţilor publice. Analiza conţinutului publicaţiilor periodice locale demonstrează că doar o parte din acte locale sunt publicate, şi publicarea actelor locale constituie un procent minor din conţinutul publicaţiilor locale.

Reamintim că deetatizarea presupune nu doar privatizarea, ci și reorganizarea publicațiilor periodice publice în monitoarele raionale sau municipale, în care se publică doar deciziile adoptate și alte informații prevăzute de lege. Astfel, se menține controlul de stat asupra materialelor de interes public, și în același timp se limitează posibilitatea de concurență neloiala și utilizare a publicațiilor publice ca instrumente politice. Prin urmare, includerea publicațiilor regionale în lista bunurilor nepasibile de privatizare nu este suficient de justificată nici ca principiu şi nici în fapt.

Urmare şi complementar concluziei date, considerăm că anexa la legea în cauză trebuie revizuită pentru a menţine în această listă doar publicaţiile care corespund în esenţa cerinţelor prezentei legi în art. 13 1) h) „fac parte din patrimoniul naţional cultural” sau d) „activitate care constituie monopol al statului”. În această ordine de idei, considerăm că publicațiile periodice care conțin deciziile, hotărîrile, dispoziţiile şi rapoartele de activitate ale autorităţilor publice locale, și au doar acest scop, pot fi exceptate de privatizare. Analiza de conţinut a majorităţii publicaţiilor periodice ale autorităţilor locale incluse în anexa, precum şi percepţia publică asupra rolului acestora, relevă o situație foarte diferită. Sunt publicații susţinute din sursele bugetului public local, care pe de o parte nu promovează pluralismul opiniilor, și pe de altă parte reprezintă forme directe şi indirecte de ajutor de stat, constituind o intervenţie nejustificată în activitatea comercială în domeniul presei. Considerăm că este necesar de format o comisie pentru a revizui lista propusă de publicații nepasibile privatizării conform criteriilor menționate mai sus.

Considerăm că nu poate fi susţinută modificarea prin completarea cu art. 2 d) “întreprinderile de stat/municipale care editează publicaţii periodice” şi completarea la art. 3 “şi lit.d)” pe motivul citat mai sus dar şi suplimentar din considerentul că modificarea creează un stimulent şi o acoperire pentru întreprinderile de stat şi municipale cu activitatea de editare a publicaţiilor publice nepasibile privatizării pentru alte activităţi economice ale sale. Modificarea propusă, cum explică autorul, țintește doar impasibilitatea privatizării anumitor publicaţii, însă prin modificarea propusă deschide posibilitatea acoperirii şi a altor activităţi comerciale desfăşurate de întreprinderile de stat şi municipale. Ultima reprezintă o sursă de coruptibilitate şi de afirmare a tendinţei de utilizare a resurselor financiare şi administrative publice în scopurile neclare şi implică instituţiile publice în activităţi improprii într-o economie de piaţă.