Opinia CReDO pentru CNP cu privire la aprobarea Conceptiei dezvoltarii clusteriale a sectorului industrial al Republicii Moldova

       OZ a Cabinetului de Ministri din 14.08.2013.

1.1. Subiectul 2. Cu privire la aprobarea Conceptiei dezvoltarii clusteriale a sectorului industrial al Republicii Moldova 

Sustinem de principiu aprobarea Conceptiei. Formulam o serie de propuneri de imbunatatire.

Intentia. Proiectul Conceptieiei are ca obiectiv facilitarea crearii clusterilor in sectorul industrial (sectorul real) in scopul asigurarii competitivitatii economiei in 3 regiuni geografice, avind ca beneficiari IMM (1. mun. Chisinau, 2. regiunea de dezvoltare Nord Еџi 3. regiunea de dezvoltare Sud cu UTA Gagauzia). Industriile targetate: 1. fabricarea bauturilor, 2. industria usoara inclusiv fabricatia textila, 3. fabricarea articolelor de imbracaminte, 4. repararea si vopsirea blanurilor, 5. productia de piei, de articole din piele si fabricarea incaltamintei, 6. industria produselor nemetalifere, dar Еџi 7. Industria electronica de fabricare a masinilor si echipamente.  Probleme intite: 1) nivelul scazut al asocierii IMM, 2) cooperarea inadecvata cu actorii cercetarii, inovarii si educational, 3) asimetria informationala in industrii, 4) accesul inadecvat la sursele financiare. Statul proconizeaza interventii de sustinere prin: 1) conturarea hilor clusterizarii, 2) informarea pentru formarea clusterilor, 3) sprijinul direct pentru inovatii si transfer tehnologic intrerinderilor din nucleul clusterului, 4) suportul financiar clusterilor inregistrati juridic. 

 1. General.

1.1 Evitarea prestabilirii regiunilor si sectoarelor industriale beneficiare ale politicii de dezvoltare cluster (politicile cluster).

1.2 Renuntarea la prestabilirea interveniei doar la nivelul naional. Politicile cluster in experienta internationala si europeana se implementeaza dinamic in subregiunile nationale, la nivelul regiunilor de nationale de dezvoltare si la nivelul international (flexibilitatea si complementaritatea la citeva nivele).[1] 

1.3 Politicile cluster vor evita actiuni puternice interventioniste pe motiv ca vor crea distorsiuni de piata,[2] politicile cluster se vor limita doar la facilitarea crearii clusterilor pe baza actorilor existenti.

1.4 Politicile de cercetare si inovare[3] ca obiective si prioritati de cercetare vor fi cel putin partial corelate cu politicile cluster. Politicile cluster vor completa politicile industriale si economice actuale.

 2. Specific.

2.1 Reformularea enuntarii problemelor (pnct.8). Forma actuala sugereaza direct solutiile (ori in politici exista optiuni de solutii). Reformularea acestora si a problemelor generice care dicteaza necesitatea politicilor cluster[4]: 1) interesele intreprinderilor ramurale sunt slab reprezentate, 2) politicile de cercetare si inovare (subventiile financiare) nu coreleaza adecvat cu consolidarea capabilitatilor de crestere a productivitatii in sectorul real, 3) forta de munca ca factor de productie nu detine deprinderi adecvate si necesare intreprinderilor, 4) asimetria informationala datorita circulatei limitate a acesteia cu referire la factorii de productie, tehnologiile, factorii cererii si ofertei, 6) infrastructura fizica si financiara subdezvoltata pentru a facilita dezvoltarea IMM.

2.2 Completarea politicilor cu efect de sinergie (pnct.9, pnct.16). Conceptia va prevedea masuri complementare si distincte politicilor de infrastructua: 1) industriala (Strategia de dezvoltare a industriei..., Programul de dezvoltare a industriei usoare...), 2) de dezvoltare a IMM (Strategia de dezvoltare a sectorului IMM) Еџi 3) dezvoltare regional (pnct.9). Dar, politicile de cercetare, inovare si transfer tehnologic vor fi corelate dupa necesitate cu prezenta Conceptie (pnct.16).  

2.3 Formularea obiectivelor generale compatibila cu natura politicilor de cluster (pnct.18). Obiectivele generale formulate cu exceptia punct. 1) reprezinta rezultatele asteptate sau elementele generice ale politicii de cluster, un document strategic, de regula, contine doar citeva obiective generale (in redactia actuala sunt 11 obiective generale). Propunem reformularea obiectivelor generale, limitindu-se doar la 2 relevante politicilor cluster: 1) promovarea competitivitatii sectorului industrial la nivel regional si 2) consolidarea sectoarelor industriale.

2.4 Reformularea principiilor politicii de cluster (pnct.19). Principiile actuale 1), 2), 3), 4), 5) si 6) contin normele generale de reglementare a raportuilor economici. Propunem principii specifice politicilor de cluster, bazate pe functia principiilor in domeniul politicilor cluster: 1) principiul facilitarii crearii clusterilor in baza industriilor existente, 2) principiul actiunii temporare a masurilor de facilitare dezvoltarii clusterilor, 3) principul complementaritate a politiclor cluster, 4) principiul pluralitatii facilitarii clusterilor la nivel regional national, national si regional international, 5) principiul previzibilitatii si transperentei politicilor, deciziilor si financtelor cluster.  

2.5 Pnct.20 contine drepturile evidente ale intreprinderilor si membrilor cluster.

2.6 Subcapitolul 4 (pnct.23-29) contine justificarea argumentata pentru selectare a citorva domenii de dezvoltare clusterilor (pnct.29) si prestabileste regionile de dezvoltare cluster(p.12). Aceste prevederi incalca principiul pluralismului formarii dinamice a clasterilor subregionali nationali, a clusterilor dinamice in afara sectoarelor prestabilite si a clusterilor regionali. Consideram relevanta analiza prezentata, totodata, este incorecta prestabilirea geografica si sectoriala a interventiei politicii cluster ca fiind unica posbila. Este restrictiva pentru dinamica formarii clusterilor, inclusiv prin limitarea pluralismului formarii clusterilor subregionali.

2.7 Subcapitolul 6 contine instrumentele politicii cluster, in general, avind o abordare puternic interventionista si prescriptiva. Prin urmare, acest capitol poate fi substituit cu statuarea instrumentelor si masurilor generice caracteristice politicilor cluster redam mai jos. Politicile cluster presupun procesul de facilitare clusterizarii cu participarea Еџi rolul important al actorilor din industrie Еџi altor actori. Directionarea in detrimentul rolului principal al intreprinderilor si actorilor respectivi este contraproductiva pentru mecanismele de piata, cum demonstreaza experienta aplicarii politicilor cluster. Sectiunea 6.1 dezvoltarea carulului legislativ prevede necesitatea elaborarii a citorva documente strategice suplmentare la Conceptia data (strategia dezvoltarii clusteriale a sectorului industrial, alte acte legislative din pnct 36), or, Cabinetul de Ministri in baza Conceptiei date ar putea adopta masuri de politici concrete deja la aceasta etapa (a se exlude si pnct.60). Sectiunea 6.2 Еџi 6.3 prevad un sir de actiuni necesare, acestea se pot regasi intr-un plan de actiuni. Sectiunea 6.4  sursele de finantare este necesara, insa poate fi redusa din contul pnct. 47, totodata se va completa prin cerintele specifice fata de procedura de sustinere financiari a clusterilor. Sectiunea 6.5 contine competentele autoritatior in domeniul politicii cluster, in acest sens propunem excluderea pnct.49 extinderea sectiunii prin introduceerea notiunii de co-participare in procesul de implementare a altor actori cointeresati si desemnarea rolului activ si concret al reprezentanelor formelor asociative ale industriilor beneficiare.

2.8 Subcapitolul 6 se va completata cu instrumentele si masurile generice autentice politicii cluster si detalizarea acestora[5]: 1) masurile de promovare a cooperarii Еџi comunicarii intre actorii relevanti (inclusiv parcurile industriale, incubatooare business, programe informationale Еџi de formare a depirnderilor pentru gestionartea clusterului, inventariaerea depiriderilor si standardelor ocupationale, cercetarea pietelor si industriilor, etc), 2) masurile de stimulare a cererii (inclusiv licitatiile publice pentru procurarea tehnologiilor, produselor si serviciilor, etc), 3) facilitarea formarii deprinderilor ca factorul de productie (inclusiv corelarea formarii deprinderilor la forta de munca, programe dintre intreprenzatori Еџi prestatorii serviciilor de formare profesionala, etc), 4) promovarea relationarilor internationale (inclusiv pentru investitii externe directe, etc) si 5) formarea mai buna a factorilor de productie politicile cadru.