Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: pornografia infantilă

Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: pornografia infantilă

On approval of the draft law on amending and supplementing certain acts[EN]
Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative: pornografia infantila[EN]
Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative[RO]
Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: pornografia infantilă[RO]
Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative[RU]
Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: pornografia infantilă[RU]




Subiectul Nr. 3 (scos de pe agenda din OZ  din 16 octombrie 2013, pornografia infantilă) Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative





 (1. Sancţionarea consumatorului servicii pornografiei infantile, 2. Sancţionarea accesului neautorizat informaţional, 3. Extinderea măsurilor de investigaţie infracţiuni sexuale cu copii, pornografia ingantilă şi drepturilor de autor, 4. Extinderea măsurilor urmarire tranzacţiilor financiare infracţiuni sexuale cu copii, 5. Măsurile de constrîngere de conservare rapidă a datelor şi sancţiuni pentru neconformare)

 

1. Susţinem sancţionarea mai severă a consumatorului de servicii de imagine care implica exploatarea sexuală a copilului[1]

 

Nota informativă clar explica intenţia şi scopurile legii. Introducerea sancţionpării consumatorului de servicii de imagine sexuală infantilă completează politicile penale pe partea de cerere a serviciilor date.

 

2. Susţinem sancţionarea mai severă a accesului  neautorizat informaţional inclusiv prin excluderea condiţiei de cauzare a daunei[2]

 

Nota explicativă explică motivele excluderii din latura obiectivă a calificării infracţiunii a daunei cauzate şi se referă la creşterea numărului de cazuri acestor infracţiuni. Considerăm că cauzarea daunelor nu trebuie să impedice responsabilitatea făpuitorului, însă este necesară probarea intenţiei acestuia.

 

 

 

3. Susţinem de principiu măsurile speciale de investigaţii pentru infracţiunile sexuale cu copii, pornografia în baza autorizaiei procurorului sau a judectorului conform prevederilor Codului de procedura penală[3]

 

Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 132-6 (cercetare domiciuliul şi asigurarea înregistrare tehnică) şi 132-7 (supraveghere domiciliul cu tehnică) se autorizează sau se confirmă de judecător, atunci cînd măsurile speciale 133 (interceptare colete poştale), 135 (control transmitere bani), 136 (investigaţie sub acoperire) şi 138-2 (livrare controlată) se autorizează de către procuror.

Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru infracţiunile informaticii (art.237, 259,260-1).

 

4. Susţinem extinderea măsurilor speciale de interceptare a comunicărilor şi aplicare a urmăririi vizuale pentru infracţiunile sexuale cu copii, pornografia şi informaticii în baza autorizaiei judectorului[4]

 

Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 132-6 (cercetare domiciuliul şi asigurarea înregistrare tehnică) şi 132-7 (supraveghere domiciliul cu tehnică) prin autorizarea sau confirmarea judecătorului, atunci cînd măsurile speciale 133 (interceptare colete poştale), 135 (control transmitere bani), 136 (investigaţie sub acoperire) şi 138-2 (livrare controlată) se autorizează de către procuror.

Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru infracţiunile informaticii (art.237, 259,260-1).

 

5. Susţinem extinderea măsurilor speciale de investigaţii pentru infracţiunile sexuale cu copii şi pornografia infantilă[5]

 

Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 134-3 (Documentarea localizării prin GPS), 134-4 (colectarea inf de la funrnizori) prin autorizarea sau confirmarea judecătorului, atunci cînd măsurile speciale 134-5 (identificare abonatului), 138-1 (supravegherea transfrontalieră), 138-3 (achiziţia de control) se autorizează de către procuror.

Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru infracţiunile privind drepturile de autor (art.185-1, 185-2, 185-3).

 

6. Susţinem extinderea măsurii de monitorizare sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară pentru infracţiunile sexuale cu copii, pornografia şi informaticii doar în baza autorizaiei judectorului[6]

 

Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 134-2 alin 2 (monitorizarea, controlul tranzacţiilor financiare) prin autorizarea sau confirmarea judecătorului.

Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru infracţiunile privind drepturile de autor (art.185-1, 185-2, 185-3) şi domeniul informaticii (259, 260, 261-1).

 

7. Nu susţinem introducerea măsurii de constrîngere de conservare a datelor de procuror şi sancţionarea contravenţională pentru neconformare în redacţia actuală propusă[7]. Salutam scoaterea subiectului de pe agenda pentru o consultare cu stakeholderii si societatea civila.

 

Acestea măsuri necesită o precizare mai clară asupra infracţiunilor aplicate. Redacţia actuală conferă o discreţia foarte largă pentru aplicare. Dacă scopul legii este combaterea pornografiei infantile, atunci, proiectul de lege trebuie reformulat în sensul îngust al legii.

 

Măsura de constrîngere – conservarea şi ridicarea datelor

 

De principiu:

Este necesara o consultare mai larga si analiza impactului regulator privind urmatoarele modificari propuse, care au putea avea un impact major asupra mediului de afaceri si a libertatii de exprimare in internet. Conservarea rapida a datelor informatice (dispusa de procuror pe un termen de pana la 90 de zile, poate fi prelungita o singura data pe o durata de pana la 90 de zile). In acest context exista mai multe ingrijorari:

    1. specificarea motivelor de dispunere a conservarii datelor (sunt mentionate doar scopurile acumularii probelor sau identificarii faptuitorului) – aceasta prevedere vaga ar putea fi utilizata  pentru a urmari activitatea utilizatorilor de rand pe Internet,
    2. specificarea datelor care pot fi solicitate pentru conservare rapida (se mentioneaza doar datele informatice si traficul informatic), si corelarea cu normele privind protectia datelor cu caracter personal,
    3. acoperirea costurilor de stocare a datelor (aparent, de catre furnizorii de servicii), care pot fi atat de mari incat furnizorii de servicii Internet din Moldova sa devina necompetitivi si nerentabili.

 

Specific:

Modificările stabilesc o nouă măsură de constrîngere – conservarea rapidă a datelor informatice şi a datelor privind traficul informatic – aceasta fiind autorizată prin ordonanţa procurorului (pnct.7, art.197 alin 2)). Măsura dată, de principiu, constituie o îngerinţă în exercitarea libertăţii cuvăntului şi a vieţii private astfel necesită o procedură justă de verificare a corespunderii scopurilor de intervenţie. Rolul judecătorului înaintea intervenţiei sau ulterior după confirmarea acesteia este necesar. Astfel, recomandăm introducerea rolului judecătorului la desfăşurarea acestei măsuri speciale.

Desfăşurarea acestei măsuri în raport cu – presupusul făptuitor (pnct.8, art.210-1 alin 2)) – inclusiv în condiţiile în care – dacă este cunoscut – implică în formula actuală o intervenţie nejustificată asupra mai multor persoane cu o discreţie de acţiune foarte largă pentru organele de urmărire penală. Astfel, recomandăm, eliminarea frazei – dacă este cunoscut – şi precizarea statutului persoanei care este – presupusul făptuitor – sau includerea unor condiţii cumulative exigente cu controlul judecătorului a măsurii date.

Măsura de conservare a poate fi urmată de (pnct.8 art.210-1 alin 7)) ordonanţa procurorului sau de organul de urmărire penală pentru a dispune ridicarea datelor conservate, fără a specifica dacă condiţiile ridicării suportului pe care sunt datele conservate. De principiu, ridicarea datelor este o ingerinţă importantă în realizarea libertăţii antreprenoriale şi a libertăţii cuvîntului, prin urmare o procedură justă cu implicarea judecătorului este necesară. Recomandăm implicarea judecătorului ăn realizarea ridicării datelor conservate cu specificarea condiţiilor concrete, dar şi precizarea condiţiilor de ridicare a datelor conservate, eventual copia autentică pe un alt suport decît primar.

Argumentele prezentate mai sus sunt direct aplicabile modificărilor art.540-1 (pnct.9) şi art.31-1 (art.IV) cu referire la drepturile comisiei rogatorii de a ordona conservarea datelor şi ulterior ridicarea datelor. Ingerinţa în libertatea antreprenorială, libertatea cuvîntului şi viaţa privată este prea importantă, astfel se recomandă implicarea prin autorizarea a măsurii date a judecătorului c specificarea condiţiilor clare pentru această intervenţie.  

 

Sancţiunile excesive în domeniul criminalităţii informatice

 

De principiu:

Blocarea, folosind metodele si mijloacele tehnice necesare, accesul la toate paginile web care conţin materialele interzise de legislatia in vigoare, incluse in liste speciale, elaborate si periodic reinoite de catre Ministerul Afacerilor Interne (Art VII, Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, art.7 i)) se propune în condiţiile în care lipseste metodologia de declarare a unei pagini drept ilegala – o simpla lista compusa de MAI ar putea fi utilizata pentru a cenzura paginile incomode si nu strict vorbind ilegale, sau a restrictiona acces la resurse intregi (Wikipedia, Youtube, Facebook) din cauza unor materiale dubioase.

Blocarea site-urilor conform unei liste elaborate de MAI presupune că acele site-uri nu au fost închise prin hotararea judecatoreasca sau se află în afara Moldovei (si respectă legislația țării une sunt hostate). Site-urile vadit ilegale tot mai des se află în sistemul TOR unde nu pot fi blocate de vre-un provider, si necesita o alta abordare din partea organelor legii. Acoperirea costurilor acestor metode si mijloace tehnice care ar permite filtrarea traficului web dupa url – din contul furnizorilor de servicii internet, si eventual al utilizatorilor finali?

Obligarea providerilor de a prezenta datele cu caracter personal despre utilizatori; impovararea acestora cu functii straine lor de stocare, monitorizare, descifrare si transmitere a datelor organelor legii, precum si de identificare a infractorilor (Art VI, Codul contraventional, art. 2471 d, f, g, h). Un internet provider, data centru, retea sociala sau forum poate avea mii de utilizatori cu un personal si rata de profit minimala. Resurse si investitii necesare pentru a se conforma prevederilor propuse ar putea face activitatea companiilor mici din domeniu nepracticabila.

 

Specific:

Modificarea Codului Contravenţional (art.247-1 la alin b)) prin care se sancţionează necomunicarea datelor datelor despre traficul informatic, accesul ilegal, încălcarea regulilor de colectare, prelucrare, păstrare, difuzare, repartizare a informaţiei sau regulilor de protecţie a informaţiei în cazul provocărilor urmărilor grave necesită introducerea factorului de intenţie – de rea credinţă. Totodată, impunerea sancţiunii de înă la 150 şi 500 de unităţi convenţionale este nejustificat severă.

Modificarea (alin.e)) propusă pentru a sancţiona neîndeplinirea măsurilor de securitate este formulată prea vag şi imprevizibil şi necesită precizare.

Modificarea (alin f)) propusă pentru a sancţiona neasigurarea  - monitorizării şi supravegherii – datelor referitoare la trafic instituie un regim împovarător şi impropriu pentru prestatori de servicii de internet şi a gestionarilor de content media. Această măsura cuplată cu modificarea (art.VII la alin h)) care impune divulgarea Ministerului Afacerilor Interne – a oricărei informaţii care au devenit cunoscute – creează un regim excesiv de împovărător care în esenţă substituie responsabilităţile organelor de urmărire penală către prestatorii serviciilor şi le responsabilizare contravenţional pentru nerealizarea acestora. Acestea măsuri necesită eliminare.

Modificările (alin i)) şi (art.VII la alin i)) sancţionează şi crează obligaţiunea blocării folosind orice aranjamente tehnice necesare a paginilor cu informaţii interzise prin decizia MAI. Este evident că decizia MAI cu referire la lista paginilor conferă Ministerului o discreţie prea largă şi inadmisibilă pentru un organ executiv avînd ca efect cenzura directă a conţinutului unor pagini. Recomandăm specificarea condiţiilor clare şi plasarea controlului judiciar prealabil şi doar în unele condiţii de neamînat posterioare de confirmare pentru a introduce o pagină electronică pe lista cu conţinutul interzis.

Solicitarea blocării paginilor web care se găzduiesc în Republica Moldova este mult mai adecvată procedura de sistare sau închidere a paginei web decît blocarea accesului la această din considerentele costului de realizare şi din perspectivă actorului responsabil care este implicat în producerea acestui conţinut, or prestatorul de servicii doar livrează contentul spre utilizatori.  Solicitarea blocării unei pagini web care este găzduită în afara Republicii Moldova poate implica rolul activ de blocare, nsă şi în acest caz procedura susmenţionată este recomandabilă (control  judecatoresc şi în cazul extraordinar a procurorului).

 



[1] Art. I, pnct 1. (208-1) Sancţionarea mai severă a consumatorului. Modificarea art. 208-1[1] (Pornografia infantilă) din Codul penal: 1) sancţionează suplimentar accesarea cu bună ştiinţă, prin intermediul tehnologiilor informaţiei imaginii de copii implicaţi în activităţi sexuale şi 2) înasprirea sancţiunii de la 3 pînă la 7 ani.

 

[2] Art. I, pnct 2, 3, 4, 5, 6, 7, 7, 8, 9, 10. (259-260) Sancţionarea mai severă a accesului  neautorizat şi excluderea daunei cauzate

1.Modificarea art. 259 (accesul ilegal la informaţia computerizată)[2] şi art. 260-2 (Alterarea integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic), 260-3 (Perturbarea funcţionării sistemului informatic), 260-4 (Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare), 260-6 (Frauda informatică), 261-1 (Încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic)  din Codul penal: excluderea din latura obiectivă a calificării infracţiunii a elementului constituitiv cauzarea daunei în proporţii mari, astfel sancţiunea va fi aplicată în lipsa cauzării daunei.

2.Modificările art. 260 (Producerea, importul, comercializarea sau  punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program)[2], 260-1 (Înterceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice), 260-5 (Falsul informatic), 260-6 (Frauda informatică), 261-1 (Încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic) prevăd mărirea sancţiunii pecuniare şi penale.

 

[3] Art.II, pnct 1, Măsurile 132-6 (Cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat), 132-7 (Supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea), 133 (Reţinerea, cercetarea, predarea, percheziţionarea sau ridicarea trimiterilor poştale), 135 (Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate), 136 (Investigaţia sub acoperire), 138-2 (Livrarea controlată), se vor aplica în cazul: infracţiunilor art. 174 (Raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani), 175 (Acţiuni perverse), 175-1 (Acostarea copiilor în scopuri sexuale), 208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil), 237 (Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false), 259 (Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program), 260-1 (Înterceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice), în condiţiile art.132-1 alin. 2.

[4] Art.II, pnct 2, Înregistrărea comunicărilor (132-8) şi aplicarea urmăririi vizuale (134-6) pentru pentru infracţiunile sexuale cu copii, pornografia şi informaticii: art. 174 (Raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani), 175 (Acţiuni perverse), 175-1 (Acostarea copiilor în scopuri sexuale), 208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil), 220-2 (Proxenetismul în grup), 237-2 (Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false), 260-3 (Perturbarea funcţionării sistemului informatic), 260-4 (Producerea, importul, comerciali zarea sau punerea ilegală la dispoziţie a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare), 260-6 (Frauda informatică).

[5] Art.II, pnct 4, 5, 134-3 (Documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice), 134-4 (Colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice), 134-5 (Identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice ori al unui punct de acces la un sistem informatic), 138-1 (Supravegherea transfrontalieră), 138-3 (Achiziţia de control) pentru  infracţiunile: art. 185-1 (Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe), 185-2 (Încălcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate industrială), 185-3 (Declaraţiile intenţionat false în documentele de înregistrare ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale), 208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil), 259 (Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program), 260-1 (Înterceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice), în condiţiile art.132-1 alin. 2 (există o bănuială rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, cu excepţiile stabilite de lege)

[6] Monitorizare sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară (134-2 alin 2) pentru pentru infracţiunile sexuale cu copii, pornografia şi informaticii:  185-1(Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe), 185-2 (Încălcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate industrială), 185-3 (Declaraţiile intenţionat false în documentele de înregistrare ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale), 208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil), 259 (Accesul ilegal la informaţia computerizată), 260 (Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program), 261-1 (Înterceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice).  

[7] 1. (art.7, 8) G. Abilitarea organului de urmărire penală sau instanţei de judecată să aplice martorului, părţii vatamate sau altor persoane participante la proces a măsurii procesuale de constrîngere (197 alin. 2) 4) conservarea rapidă a datelor informatice şi a datelor privind traficul informatic. Prin conservarea rapidă dispusă prin ordonanţă de procuror (art. 210-1) se subînţelege conservarea imediată pentru perioada de maximum 90 de zile a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, în cazul în care există pericolul pierderii sau modificării acestora. Alin. 7) prevede că procurorul sau organul de urmărire penală dispune ridicarea datelor conservate. Aceiaşi măsură se va aplica în cazul comisiilor rogatorii (art.540-1). 

2. Completarea Codului contravenţional (247-1) cu sancţiuni pecuniare pentru: 1) neîndeplinirea obligaţiei de ţinere a evidenţei utilizatorilor de servicii, 2) necomunicarea autorităţilor a datelor despre traficul informatic, 3) neecutarea conservării imediate a datelor informatice ori a traficului informatic, 4) neprezentarea datelor referitoare la utilizatori, 5) neasigurarea monitorizării, supravegherii şi pastrării datelor referitor la trafic în scopul identificării furnizorilor de servicii, utilizatorilor de servicii şi a canalului de transmisie, 6) necomunicarea a informaţiilor despre persoanele fizice privind imagini cu implicaţii sexuale a copiilor, 7) neindeplinirea obligaţiei de blocare a paginilor web cu material interzis.

 Acestea măsuri necesită o precizare mai clară asupra infracţiunilor aplicate. Redacţia actuală conferă o discreţia foarte largă pentru aplicare. Dacă scopul legii este combaterea pornografiei infantile, atunci, proiectul de lege trebuie reformulat în sensul îngust al legii.

 

Măsura de constrîngere – conservarea şi ridicarea datelor

 

De principiu:

Este necesara o consultare mai larga si analiza impactului regulator privind urmatoarele modificari propuse, care au putea avea un impact major asupra mediului de afaceri si a libertatii de exprimare in internet. Conservarea rapida a datelor informatice (dispusa de procuror pe un termen de pana la 90 de zile, poate fi prelungita o singura data pe o durata de pana la 90 de zile). In acest context exista mai multe ingrijorari:

    1. specificarea motivelor de dispunere a conservarii datelor (sunt mentionate doar scopurile acumularii probelor sau identificarii faptuitorului) – aceasta prevedere vaga ar putea fi utilizata  pentru a urmari activitatea utilizatorilor de rand pe Internet,
    2. specificarea datelor care pot fi solicitate pentru conservare rapida (se mentioneaza doar datele informatice si traficul informatic), si corelarea cu normele privind protectia datelor cu caracter personal,
    3. acoperirea costurilor de stocare a datelor (aparent, de catre furnizorii de servicii), care pot fi atat de mari incat furnizorii de servicii Internet din Moldova sa devina necompetitivi si nerentabili.

 

Specific:

Modificările stabilesc o nouă măsură de constrîngere – conservarea rapidă a datelor informatice şi a datelor privind traficul informatic – aceasta fiind autorizată prin ordonanţa procurorului (pnct.7, art.197 alin 2)). Măsura dată, de principiu, constituie o îngerinţă în exercitarea libertăţii cuvăntului şi a vieţii private astfel necesită o procedură justă de verificare a corespunderii scopurilor de intervenţie. Rolul judecătorului înaintea intervenţiei sau ulterior după confirmarea acesteia este necesar. Astfel, recomandăm introducerea rolului judecătorului la desfăşurarea acestei măsuri speciale.

Desfăşurarea acestei măsuri în raport cu – presupusul făptuitor (pnct.8, art.210-1 alin 2)) – inclusiv în condiţiile în care – dacă este cunoscut – implică în formula actuală o intervenţie nejustificată asupra mai multor persoane cu o discreţie de acţiune foarte largă pentru organele de urmărire penală. Astfel, recomandăm, eliminarea frazei – dacă este cunoscut – şi precizarea statutului persoanei care este – presupusul făptuitor – sau includerea unor condiţii cumulative exigente cu controlul judecătorului a măsurii date.

Măsura de conservare a poate fi urmată de (pnct.8 art.210-1 alin 7)) ordonanţa procurorului sau de organul de urmărire penală pentru a dispune ridicarea datelor conservate, fără a specifica dacă condiţiile ridicării suportului pe care sunt datele conservate. De principiu, ridicarea datelor este o ingerinţă importantă în realizarea libertăţii antreprenoriale şi a libertăţii cuvîntului, prin urmare o procedură justă cu implicarea judecătorului este necesară. Recomandăm implicarea judecătorului ăn realizarea ridicării datelor conservate cu specificarea condiţiilor concrete, dar şi precizarea condiţiilor de ridicare a datelor conservate, eventual copia autentică pe un alt suport decît primar.

Argumentele prezentate mai sus sunt direct aplicabile modificărilor art.540-1 (pnct.9) şi art.31-1 (art.IV) cu referire la drepturile comisiei rogatorii de a ordona conservarea datelor şi ulterior ridicarea datelor. Ingerinţa în libertatea antreprenorială, libertatea cuvîntului şi viaţa privată este prea importantă, astfel se recomandă implicarea prin autorizarea a măsurii date a judecătorului c specificarea condiţiilor clare pentru această intervenţie.  

 

Sancţiunile excesive în domeniul criminalităţii informatice

 

De principiu:

Blocarea, folosind metodele si mijloacele tehnice necesare, accesul la toate paginile web care conţin materialele interzise de legislatia in vigoare, incluse in liste speciale, elaborate si periodic reinoite de catre Ministerul Afacerilor Interne (Art VII, Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, art.7 i)) se propune în condiţiile în care lipseste metodologia de declarare a unei pagini drept ilegala – o simpla lista compusa de MAI ar putea fi utilizata pentru a cenzura paginile incomode si nu strict vorbind ilegale, sau a restrictiona acces la resurse intregi (Wikipedia, Youtube, Facebook) din cauza unor materiale dubioase.

Blocarea site-urilor conform unei liste elaborate de MAI presupune că acele site-uri nu au fost închise prin hotararea judecatoreasca sau se află în afara Moldovei (si respectă legislația țării une sunt hostate). Site-urile vadit ilegale tot mai des se află în sistemul TOR unde nu pot fi blocate de vre-un provider, si necesita o alta abordare din partea organelor legii. Acoperirea costurilor acestor metode si mijloace tehnice care ar permite filtrarea traficului web dupa url – din contul furnizorilor de servicii internet, si eventual al utilizatorilor finali?

Obligarea providerilor de a prezenta datele cu caracter personal despre utilizatori; impovararea acestora cu functii straine lor de stocare, monitorizare, descifrare si transmitere a datelor organelor legii, precum si de identificare a infractorilor (Art VI, Codul contraventional, art. 2471 d, f, g, h). Un internet provider, data centru, retea sociala sau forum poate avea mii de utilizatori cu un personal si rata de profit minimala. Resurse si investitii necesare pentru a se conforma prevederilor propuse ar putea face activitatea companiilor mici din domeniu nepracticabila.

 

Specific:

Modificarea Codului Contravenţional (art.247-1 la alin b)) prin care se sancţionează necomunicarea datelor datelor despre traficul informatic, accesul ilegal, încălcarea regulilor de colectare, prelucrare, păstrare, difuzare, repartizare a informaţiei sau regulilor de protecţie a informaţiei în cazul provocărilor urmărilor grave necesită introducerea factorului de intenţie – de rea credinţă. Totodată, impunerea sancţiunii de înă la 150 şi 500 de unităţi convenţionale este nejustificat severă.

Modificarea (alin.e)) propusă pentru a sancţiona neîndeplinirea măsurilor de securitate este formulată prea vag şi imprevizibil şi necesită precizare.

Modificarea (alin f)) propusă pentru a sancţiona neasigurarea  - monitorizării şi supravegherii – datelor referitoare la trafic instituie un regim împovarător şi impropriu pentru prestatori de servicii de internet şi a gestionarilor de content media. Această măsura cuplată cu modificarea (art.VII la alin h)) care impune divulgarea Ministerului Afacerilor Interne – a oricărei informaţii care au devenit cunoscute – creează un regim excesiv de împovărător care în esenţă substituie responsabilităţile organelor de urmărire penală către prestatorii serviciilor şi le responsabilizare contravenţional pentru nerealizarea acestora. Acestea măsuri necesită eliminare.

Modificările (alin i)) şi (art.VII la alin i)) sancţionează şi crează obligaţiunea blocării folosind orice aranjamente tehnice necesare a paginilor cu informaţii interzise prin decizia MAI. Este evident că decizia MAI cu referire la lista paginilor conferă Ministerului o discreţie prea largă şi inadmisibilă pentru un organ executiv avînd ca efect cenzura directă a conţinutului unor pagini. Recomandăm specificarea condiţiilor clare şi plasarea controlului judiciar prealabil şi doar în unele condiţii de neamînat posterioare de confirmare pentru a introduce o pagină electronică pe lista cu conţinutul interzis.

Solicitarea blocării paginilor web care se găzduiesc în Republica Moldova este mult mai adecvată procedura de sistare sau închidere a paginei web decît blocarea accesului la această din considerentele costului de realizare şi din perspectivă actorului responsabil care este implicat în producerea acestui conţinut, or prestatorul de servicii doar livrează contentul spre utilizatori.  Solicitarea blocării unei pagini web care este găzduită în afara Republicii Moldova poate implica rolul activ de blocare, nsă şi în acest caz procedura susmenţionată este recomandabilă (control  judecatoresc şi în cazul extraordinar a procurorului).

 

Share: