On approval of the draft law on amending and supplementing certain acts[EN]
Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative: pornografia infantila[EN]
Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative[RO]
Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: pornografia infantilă[RO]
Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative[RU]
Privind aprobarea pr. de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: pornografia infantilă[RU]
Subiectul Nr. 3 (scos de pe agenda din OZ din 16 octombrie 2013, pornografia infantilă) Privind aprobarea
proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative
(1. Sancţionarea consumatorului servicii
pornografiei infantile, 2. Sancţionarea accesului neautorizat informaţional, 3.
Extinderea măsurilor de investigaţie infracţiuni sexuale cu copii, pornografia
ingantilă şi drepturilor de autor, 4. Extinderea măsurilor urmarire tranzacţiilor
financiare infracţiuni sexuale cu copii, 5. Măsurile de constrîngere de
conservare rapidă a datelor şi sancţiuni pentru neconformare)
1.
Susţinem sancţionarea mai severă a consumatorului de servicii de imagine care
implica exploatarea sexuală a copilului[1]
Nota informativă clar explica
intenţia şi scopurile legii. Introducerea sancţionpării consumatorului de
servicii de imagine sexuală infantilă completează politicile penale pe partea
de cerere a serviciilor date.
2. Susţinem sancţionarea mai
severă a accesului neautorizat informaţional
inclusiv prin excluderea condiţiei de cauzare a daunei[2]
Nota explicativă explică
motivele excluderii din latura obiectivă a calificării infracţiunii a daunei
cauzate şi se referă la creşterea numărului de cazuri acestor infracţiuni. Considerăm
că cauzarea daunelor nu trebuie să impedice responsabilitatea făpuitorului,
însă este necesară probarea intenţiei acestuia.
3. Susţinem de principiu măsurile
speciale de investigaţii pentru infracţiunile sexuale cu copii, pornografia în
baza autorizaiei procurorului sau a judectorului conform prevederilor Codului
de procedura penală[3]
Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 132-6
(cercetare domiciuliul şi asigurarea înregistrare tehnică) şi 132-7
(supraveghere domiciliul cu tehnică) se autorizează sau se confirmă de
judecător, atunci cînd măsurile speciale 133 (interceptare colete poştale), 135
(control transmitere bani), 136 (investigaţie sub acoperire) şi 138-2 (livrare
controlată) se autorizează de către procuror.
Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu
autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de
protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru
infracţiunile informaticii (art.237, 259,260-1).
4. Susţinem
extinderea măsurilor speciale de interceptare a comunicărilor şi aplicare a
urmăririi vizuale pentru infracţiunile sexuale cu copii, pornografia şi
informaticii în baza autorizaiei judectorului[4]
Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 132-6
(cercetare domiciuliul şi asigurarea înregistrare tehnică) şi 132-7
(supraveghere domiciliul cu tehnică) prin autorizarea sau confirmarea judecătorului,
atunci cînd măsurile speciale 133 (interceptare colete poştale), 135 (control
transmitere bani), 136 (investigaţie sub acoperire) şi 138-2 (livrare
controlată) se autorizează de către procuror.
Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu
autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de
protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru
infracţiunile informaticii (art.237, 259,260-1).
5. Susţinem extinderea
măsurilor speciale de investigaţii pentru infracţiunile sexuale cu copii şi
pornografia infantilă[5]
Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 134-3
(Documentarea localizării prin GPS), 134-4 (colectarea inf de la funrnizori)
prin autorizarea sau confirmarea judecătorului, atunci cînd măsurile speciale
134-5 (identificare abonatului), 138-1 (supravegherea transfrontalieră), 138-3
(achiziţia de control) se autorizează de către procuror.
Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu
autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de
protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru
infracţiunile privind drepturile de autor (art.185-1, 185-2, 185-3).
6.
Susţinem extinderea măsurii de monitorizare sau controlul tranzacţiilor
financiare şi accesul la informaţia financiară pentru infracţiunile sexuale cu
copii, pornografia şi informaticii doar în baza autorizaiei judectorului[6]
Codul de procedura penală prevede desfăşurarea măsurilor speciale 134-2 alin
2 (monitorizarea, controlul tranzacţiilor financiare) prin autorizarea sau
confirmarea judecătorului.
Modificarea propusă aparent prevede aplicarea măsurilor date cu
autorizarea procurorului ce micşorează nivelul de garanţii procedurale de
protecţie. Nu este clară nci necesitatea extinderii măsurilor date pentru
infracţiunile privind drepturile de autor (art.185-1, 185-2, 185-3) şi domeniul
informaticii (259, 260, 261-1).
7. Nu susţinem introducerea
măsurii de constrîngere de conservare a datelor de procuror şi sancţionarea
contravenţională pentru neconformare în redacţia actuală propusă[7].
Salutam scoaterea subiectului
de pe agenda pentru o consultare cu stakeholderii si societatea civila.
Acestea măsuri necesită o
precizare mai clară asupra infracţiunilor aplicate. Redacţia actuală conferă o
discreţia foarte largă pentru aplicare. Dacă scopul legii este combaterea
pornografiei infantile, atunci, proiectul de lege trebuie reformulat în sensul
îngust al legii.
Măsura de constrîngere – conservarea şi ridicarea datelor
De principiu:
Este necesara o consultare mai
larga si analiza impactului regulator privind urmatoarele modificari propuse,
care au putea avea un impact major asupra mediului de afaceri si a libertatii
de exprimare in internet. Conservarea rapida a datelor informatice (dispusa de
procuror pe un termen de pana la 90 de zile, poate fi prelungita o singura data
pe o durata de pana la 90 de zile). In acest context exista mai multe
ingrijorari:
- specificarea motivelor de dispunere a conservarii datelor (sunt
mentionate doar scopurile acumularii probelor sau identificarii faptuitorului)
– aceasta prevedere vaga ar putea fi utilizata pentru a urmari activitatea
utilizatorilor de rand pe Internet,
- specificarea datelor care pot fi solicitate pentru conservare
rapida (se mentioneaza doar datele informatice si traficul informatic),
si corelarea cu normele privind protectia datelor cu caracter personal,
- acoperirea costurilor de stocare a datelor (aparent, de catre
furnizorii de servicii), care pot fi atat de mari incat furnizorii de
servicii Internet din Moldova sa devina necompetitivi si nerentabili.
Specific:
Modificările stabilesc o nouă
măsură de constrîngere – conservarea rapidă a datelor informatice şi a datelor
privind traficul informatic – aceasta fiind autorizată prin ordonanţa
procurorului (pnct.7, art.197 alin 2)). Măsura dată, de principiu, constituie o
îngerinţă în exercitarea libertăţii cuvăntului şi a vieţii private astfel
necesită o procedură justă de verificare a corespunderii scopurilor de
intervenţie. Rolul judecătorului înaintea intervenţiei sau ulterior după
confirmarea acesteia este necesar. Astfel, recomandăm introducerea rolului
judecătorului la desfăşurarea acestei măsuri speciale.
Desfăşurarea acestei măsuri în
raport cu – presupusul făptuitor (pnct.8, art.210-1 alin 2)) – inclusiv în
condiţiile în care – dacă este cunoscut – implică în formula actuală o
intervenţie nejustificată asupra mai multor persoane cu o discreţie de acţiune
foarte largă pentru organele de urmărire penală. Astfel, recomandăm, eliminarea
frazei – dacă este cunoscut – şi precizarea statutului persoanei care este –
presupusul făptuitor – sau includerea unor condiţii cumulative exigente cu
controlul judecătorului a măsurii date.
Măsura de conservare a poate
fi urmată de (pnct.8 art.210-1 alin 7)) ordonanţa procurorului sau de organul
de urmărire penală pentru a dispune ridicarea datelor conservate, fără a
specifica dacă condiţiile ridicării suportului pe care sunt datele conservate. De
principiu, ridicarea datelor este o ingerinţă importantă în realizarea
libertăţii antreprenoriale şi a libertăţii cuvîntului, prin urmare o procedură
justă cu implicarea judecătorului este necesară. Recomandăm implicarea
judecătorului ăn realizarea ridicării datelor conservate cu specificarea
condiţiilor concrete, dar şi precizarea condiţiilor de ridicare a datelor
conservate, eventual copia autentică pe un alt suport decît primar.
Argumentele prezentate mai sus
sunt direct aplicabile modificărilor art.540-1 (pnct.9) şi art.31-1 (art.IV) cu
referire la drepturile comisiei rogatorii de a ordona conservarea datelor şi
ulterior ridicarea datelor. Ingerinţa în libertatea antreprenorială, libertatea
cuvîntului şi viaţa privată este prea importantă, astfel se recomandă
implicarea prin autorizarea a măsurii date a judecătorului c specificarea
condiţiilor clare pentru această intervenţie.
Sancţiunile excesive în domeniul criminalităţii informatice
De principiu:
Blocarea, folosind metodele si
mijloacele tehnice necesare, accesul la toate paginile web care conţin
materialele interzise de legislatia in vigoare, incluse in liste speciale,
elaborate si periodic reinoite de catre Ministerul Afacerilor Interne (Art VII,
Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, art.7 i)) se
propune în condiţiile în care lipseste metodologia de declarare a unei pagini drept
ilegala – o simpla lista compusa de MAI ar putea fi utilizata pentru a cenzura
paginile incomode si nu strict vorbind ilegale, sau a restrictiona acces la
resurse intregi (Wikipedia, Youtube, Facebook) din cauza unor materiale
dubioase.
Blocarea site-urilor conform
unei liste elaborate de MAI presupune că acele site-uri nu au fost închise prin
hotararea judecatoreasca sau se află în afara Moldovei (si respectă legislația
țării une sunt hostate). Site-urile vadit ilegale tot mai des se află în
sistemul TOR unde nu pot fi blocate de vre-un provider, si necesita o alta
abordare din partea organelor legii. Acoperirea costurilor acestor metode si
mijloace tehnice care ar permite filtrarea traficului web dupa url – din contul
furnizorilor de servicii internet, si eventual al utilizatorilor finali?
Obligarea providerilor de a
prezenta datele cu caracter personal despre utilizatori; impovararea acestora
cu functii straine lor de stocare, monitorizare, descifrare si transmitere a
datelor organelor legii, precum si de identificare a infractorilor (Art VI,
Codul contraventional, art. 2471 d, f, g, h). Un internet provider,
data centru, retea sociala sau forum poate avea mii de utilizatori cu un
personal si rata de profit minimala. Resurse si investitii necesare pentru a se
conforma prevederilor propuse ar putea face activitatea companiilor mici din
domeniu nepracticabila.
Specific:
Modificarea Codului
Contravenţional (art.247-1 la alin b)) prin care se sancţionează necomunicarea
datelor datelor despre traficul informatic, accesul ilegal, încălcarea
regulilor de colectare, prelucrare, păstrare, difuzare, repartizare a
informaţiei sau regulilor de protecţie a informaţiei în cazul provocărilor
urmărilor grave necesită introducerea factorului de intenţie – de rea credinţă.
Totodată, impunerea sancţiunii de înă la 150 şi 500 de unităţi convenţionale
este nejustificat severă.
Modificarea (alin.e)) propusă
pentru a sancţiona neîndeplinirea măsurilor de securitate este formulată prea
vag şi imprevizibil şi necesită precizare.
Modificarea (alin f)) propusă
pentru a sancţiona neasigurarea -
monitorizării şi supravegherii – datelor referitoare la trafic instituie un
regim împovarător şi impropriu pentru prestatori de servicii de internet şi a
gestionarilor de content media. Această măsura cuplată cu modificarea (art.VII
la alin h)) care impune divulgarea Ministerului Afacerilor Interne – a oricărei
informaţii care au devenit cunoscute – creează un regim excesiv de împovărător
care în esenţă substituie responsabilităţile organelor de urmărire penală către
prestatorii serviciilor şi le responsabilizare contravenţional pentru
nerealizarea acestora. Acestea măsuri necesită eliminare.
Modificările (alin i)) şi
(art.VII la alin i)) sancţionează şi crează obligaţiunea blocării folosind
orice aranjamente tehnice necesare a paginilor cu informaţii interzise prin
decizia MAI. Este evident că decizia MAI cu referire la lista paginilor conferă
Ministerului o discreţie prea largă şi inadmisibilă pentru un organ executiv
avînd ca efect cenzura directă a conţinutului unor pagini. Recomandăm
specificarea condiţiilor clare şi plasarea controlului judiciar prealabil şi
doar în unele condiţii de neamînat posterioare de confirmare pentru a introduce
o pagină electronică pe lista cu conţinutul interzis.
Solicitarea blocării paginilor
web care se găzduiesc în Republica Moldova este mult mai adecvată procedura de
sistare sau închidere a paginei web decît blocarea accesului la această din
considerentele costului de realizare şi din perspectivă actorului responsabil
care este implicat în producerea acestui conţinut, or prestatorul de servicii
doar livrează contentul spre utilizatori. Solicitarea blocării unei pagini web care este
găzduită în afara Republicii Moldova poate implica rolul activ de blocare, nsă
şi în acest caz procedura susmenţionată este recomandabilă (control judecatoresc şi în cazul extraordinar a
procurorului).
[1] Art. I, pnct 1. (208-1)
Sancţionarea mai severă a consumatorului. Modificarea art.
208-1[1]
(Pornografia infantilă) din Codul penal: 1) sancţionează suplimentar accesarea cu bună ştiinţă, prin
intermediul tehnologiilor informaţiei imaginii de copii implicaţi în activităţi
sexuale şi 2) înasprirea sancţiunii
de la 3 pînă la 7 ani.
[2] Art. I, pnct 2, 3, 4, 5, 6, 7, 7, 8,
9, 10. (259-260) Sancţionarea mai severă a accesului neautorizat şi excluderea daunei cauzate
1.Modificarea art. 259
(accesul ilegal la informaţia computerizată)[2]
şi art. 260-2 (Alterarea
integrităţii datelor informatice ţinute într-un sistem informatic),
260-3 (Perturbarea
funcţionării sistemului informatic), 260-4 (Producerea, importul, comercializarea sau punerea
ilegală la dispoziţie a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare),
260-6 (Frauda informatică),
261-1 (Încălcarea regulilor
de securitate a
sistemului informatic) din
Codul penal: excluderea din latura
obiectivă a calificării infracţiunii a elementului constituitiv cauzarea daunei
în proporţii mari, astfel sancţiunea va fi aplicată în lipsa cauzării
daunei.
2.Modificările art. 260 (Producerea, importul,
comercializarea sau punerea
ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice
sau produselor program)[2],
260-1 (Înterceptarea
ilegală a unei transmisii de date informatice), 260-5 (Falsul informatic), 260-6
(Frauda informatică),
261-1 (Încălcarea regulilor
de securitate a
sistemului informatic) prevăd
mărirea sancţiunii pecuniare şi penale.
[3] Art.II, pnct 1, Măsurile 132-6
(Cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a
aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de
fotografiat şi de filmat), 132-7
(Supravegherea domiciliului prin utilizarea
mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea), 133 (Reţinerea, cercetarea, predarea,
percheziţionarea sau ridicarea trimiterilor poştale), 135 (Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale
extorcate), 136 (Investigaţia sub acoperire),
138-2 (Livrarea controlată), se vor aplica în
cazul: infracţiunilor art. 174 (Raportul sexual cu
o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani), 175 (Acţiuni perverse), 175-1 (Acostarea copiilor în scopuri sexuale), 208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil),
237 (Fabricarea sau punerea în circulaţie a
cardurilor sau a altor instrumente de plată false),
259 (Producerea, importul, comercializarea
sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau
produselor program), 260-1 (Înterceptarea
ilegală a unei transmisii de date informatice), în condiţiile art.132-1
alin. 2.
[4] Art.II, pnct 2, Înregistrărea
comunicărilor (132-8) şi aplicarea urmăririi vizuale (134-6) pentru pentru
infracţiunile sexuale cu copii, pornografia şi informaticii: art. 174 (Raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani),
175 (Acţiuni perverse), 175-1 (Acostarea copiilor în scopuri sexuale), 208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil), 220-2 (Proxenetismul în grup), 237-2 (Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată
false), 260-3 (Perturbarea funcţionării
sistemului informatic), 260-4 (Producerea,
importul, comerciali zarea sau punerea ilegală la dispoziţie a parolelor,
codurilor de acces sau a datelor similare), 260-6 (Frauda informatică).
[5]
Art.II, pnct 4, 5, 134-3 (Documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor
tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS)
ori prin alte mijloace tehnice), 134-4 (Colectarea informaţiei de la furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice), 134-5
(Identificarea abonatului, proprietarului sau
utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice ori al unui punct de
acces la un sistem informatic), 138-1
(Supravegherea transfrontalieră), 138-3 (Achiziţia
de control) pentru infracţiunile: art. 185-1 (Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe),
185-2 (Încălcarea dreptului asupra obiectelor de proprietate industrială),
185-3 (Declaraţiile intenţionat false în
documentele de înregistrare ce
ţin de protecţia proprietăţii intelectuale),
208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil), 259 (Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program), 260-1 (Înterceptarea
ilegală a unei transmisii de date informatice), în condiţiile art.132-1
alin. 2 (există o bănuială rezonabilă cu privire la
pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau
excepţional de grave, cu excepţiile stabilite de lege)
[6] Monitorizare
sau controlul tranzacţiilor financiare
şi accesul la informaţia financiară (134-2 alin 2) pentru pentru infracţiunile
sexuale cu copii, pornografia şi informaticii: 185-1(Încălcarea
dreptului de autor şi a
drepturilor conexe), 185-2 (Încălcarea
dreptului asupra obiectelor de
proprietate industrială), 185-3 (Declaraţiile
intenţionat false în documentele de
înregistrare ce ţin de protecţia proprietăţii intelectuale),
208-1 (Pornografia infantilă), 208-2 (Recurgerea la prostituţia practicată de un copil), 259 (Accesul ilegal la informaţia computerizată), 260
(Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a
mijloacelor tehnice sau
produselor program), 261-1 (Înterceptarea
ilegală a unei transmisii de date informatice).
[7] 1. (art.7, 8)
G. Abilitarea organului de urmărire penală sau instanţei de judecată să aplice
martorului, părţii vatamate sau altor persoane participante la proces a măsurii
procesuale de constrîngere (197 alin. 2) 4) conservarea rapidă a datelor
informatice şi a datelor privind traficul informatic. Prin conservarea rapidă
dispusă prin ordonanţă de procuror (art. 210-1) se subînţelege conservarea
imediată pentru perioada de maximum 90 de zile a datelor informatice ori a
datelor referitoare la traficul informatic, în cazul în care există pericolul
pierderii sau modificării acestora. Alin. 7) prevede că procurorul sau organul
de urmărire penală dispune ridicarea datelor conservate. Aceiaşi măsură se va
aplica în cazul comisiilor rogatorii (art.540-1).
2. Completarea Codului
contravenţional (247-1) cu sancţiuni pecuniare pentru: 1) neîndeplinirea
obligaţiei de ţinere a evidenţei utilizatorilor de servicii, 2) necomunicarea
autorităţilor a datelor despre traficul informatic, 3) neecutarea conservării
imediate a datelor informatice ori a traficului informatic, 4) neprezentarea
datelor referitoare la utilizatori, 5) neasigurarea monitorizării,
supravegherii şi pastrării datelor referitor la trafic în scopul identificării
furnizorilor de servicii, utilizatorilor de servicii şi a canalului de transmisie,
6) necomunicarea a informaţiilor despre persoanele fizice privind imagini cu
implicaţii sexuale a copiilor, 7) neindeplinirea obligaţiei de blocare a
paginilor web cu material interzis.
Măsura de constrîngere –
conservarea şi ridicarea datelor
De principiu:
Este necesara o consultare mai larga si analiza impactului
regulator privind urmatoarele modificari propuse, care au putea avea un impact
major asupra mediului de afaceri si a libertatii de exprimare in internet.
Conservarea rapida a datelor informatice (dispusa de procuror pe un termen de
pana la 90 de zile, poate fi prelungita o singura data pe o durata de pana la
90 de zile). In acest context exista mai multe ingrijorari:
- specificarea motivelor de dispunere a
conservarii datelor (sunt mentionate doar scopurile acumularii probelor
sau identificarii faptuitorului) – aceasta prevedere vaga ar putea fi
utilizata pentru a urmari
activitatea utilizatorilor de rand pe Internet,
- specificarea datelor care pot fi solicitate
pentru conservare rapida (se mentioneaza doar datele informatice si
traficul informatic), si corelarea cu normele privind protectia datelor
cu caracter personal,
- acoperirea costurilor de stocare a datelor
(aparent, de catre furnizorii de servicii), care pot fi atat de mari
incat furnizorii de servicii Internet din Moldova sa devina necompetitivi
si nerentabili.
Specific:
Modificările stabilesc o nouă măsură de constrîngere –
conservarea rapidă a datelor informatice şi a datelor privind traficul
informatic – aceasta fiind autorizată prin ordonanţa procurorului (pnct.7,
art.197 alin 2)). Măsura dată, de principiu, constituie o îngerinţă în
exercitarea libertăţii cuvăntului şi a vieţii private astfel necesită o
procedură justă de verificare a corespunderii scopurilor de intervenţie. Rolul judecătorului înaintea intervenţiei
sau ulterior după confirmarea acesteia este necesar. Astfel, recomandăm
introducerea rolului judecătorului la desfăşurarea acestei măsuri speciale.
Desfăşurarea acestei măsuri în raport cu – presupusul
făptuitor (pnct.8, art.210-1 alin 2)) – inclusiv în condiţiile în care – dacă
este cunoscut – implică în formula actuală o intervenţie nejustificată asupra
mai multor persoane cu o discreţie de acţiune foarte largă pentru organele de
urmărire penală. Astfel, recomandăm,
eliminarea frazei – dacă este cunoscut – şi precizarea statutului persoanei
care este – presupusul făptuitor – sau includerea unor condiţii cumulative
exigente cu controlul judecătorului a măsurii date.
Măsura de conservare a poate fi urmată de (pnct.8 art.210-1
alin 7)) ordonanţa procurorului sau de organul de urmărire penală pentru a
dispune ridicarea datelor conservate, fără a specifica dacă condiţiile
ridicării suportului pe care sunt datele conservate. De principiu, ridicarea
datelor este o ingerinţă importantă în realizarea libertăţii antreprenoriale şi
a libertăţii cuvîntului, prin urmare o procedură justă cu implicarea judecătorului
este necesară. Recomandăm implicarea
judecătorului ăn realizarea ridicării datelor conservate cu specificarea
condiţiilor concrete, dar şi precizarea condiţiilor de ridicare a datelor
conservate, eventual copia autentică pe un alt suport decît primar.
Argumentele prezentate mai sus sunt direct aplicabile
modificărilor art.540-1 (pnct.9) şi art.31-1 (art.IV) cu referire la drepturile
comisiei rogatorii de a ordona conservarea datelor şi ulterior ridicarea
datelor. Ingerinţa în libertatea
antreprenorială, libertatea cuvîntului şi viaţa privată este prea importantă,
astfel se recomandă implicarea prin autorizarea a măsurii date a judecătorului
c specificarea condiţiilor clare pentru această intervenţie.
Sancţiunile excesive în
domeniul criminalităţii informatice
De principiu:
Blocarea, folosind metodele si mijloacele tehnice necesare,
accesul la toate paginile web care conţin materialele interzise de legislatia
in vigoare, incluse in liste speciale, elaborate si periodic reinoite de catre
Ministerul Afacerilor Interne (Art VII, Legea privind prevenirea si combaterea
criminalitatii informatice, art.7 i)) se propune în condiţiile în care lipseste
metodologia de declarare a unei pagini drept ilegala – o simpla lista compusa
de MAI ar putea fi utilizata pentru a cenzura paginile incomode si nu strict
vorbind ilegale, sau a restrictiona acces la resurse intregi (Wikipedia,
Youtube, Facebook) din cauza unor materiale dubioase.
Blocarea site-urilor conform unei liste elaborate de MAI
presupune că acele site-uri nu au fost închise prin hotararea judecatoreasca
sau se află în afara Moldovei (si respectă legislația țării une sunt hostate).
Site-urile vadit ilegale tot mai des se află în sistemul TOR unde nu pot fi
blocate de vre-un provider, si necesita o alta abordare din partea organelor
legii. Acoperirea costurilor acestor metode si mijloace tehnice care ar permite
filtrarea traficului web dupa url – din contul furnizorilor de servicii
internet, si eventual al utilizatorilor finali?
Obligarea providerilor de a prezenta datele cu caracter
personal despre utilizatori; impovararea acestora cu functii straine lor de
stocare, monitorizare, descifrare si transmitere a datelor organelor legii,
precum si de identificare a infractorilor (Art VI, Codul contraventional, art.
2471 d, f, g, h). Un internet provider, data centru, retea sociala
sau forum poate avea mii de utilizatori cu un personal si rata de profit
minimala. Resurse si investitii necesare pentru a se conforma prevederilor
propuse ar putea face activitatea companiilor mici din domeniu nepracticabila.
Specific:
Modificarea Codului Contravenţional (art.247-1 la alin b))
prin care se sancţionează necomunicarea datelor datelor despre traficul
informatic, accesul ilegal, încălcarea regulilor de colectare, prelucrare,
păstrare, difuzare, repartizare a informaţiei sau regulilor de protecţie a
informaţiei în cazul provocărilor urmărilor grave necesită introducerea factorului de intenţie – de rea credinţă.
Totodată, impunerea sancţiunii de înă la
150 şi 500 de unităţi convenţionale este nejustificat severă.
Modificarea (alin.e)) propusă pentru a sancţiona neîndeplinirea măsurilor de securitate este formulată prea
vag şi imprevizibil şi necesită precizare.
Modificarea (alin f)) propusă pentru a sancţiona
neasigurarea - monitorizării şi
supravegherii – datelor referitoare la trafic instituie un regim împovarător şi
impropriu pentru prestatori de servicii de internet şi a gestionarilor de
content media. Această măsura cuplată cu modificarea (art.VII la alin h)) care
impune divulgarea Ministerului Afacerilor Interne – a oricărei informaţii care
au devenit cunoscute – creează un regim
excesiv de împovărător care în esenţă substituie responsabilităţile organelor
de urmărire penală către prestatorii serviciilor şi le responsabilizare
contravenţional pentru nerealizarea acestora. Acestea măsuri necesită
eliminare.
Modificările (alin i)) şi (art.VII la alin i)) sancţionează şi
crează obligaţiunea blocării folosind orice aranjamente tehnice necesare a
paginilor cu informaţii interzise prin decizia MAI. Este evident că decizia MAI
cu referire la lista paginilor conferă Ministerului o discreţie prea largă şi
inadmisibilă pentru un organ executiv avînd ca efect cenzura directă a
conţinutului unor pagini. Recomandăm
specificarea condiţiilor clare şi plasarea controlului judiciar prealabil şi
doar în unele condiţii de neamînat posterioare de confirmare pentru a introduce
o pagină electronică pe lista cu conţinutul interzis.
Solicitarea blocării paginilor web care se găzduiesc în Republica
Moldova este mult mai adecvată procedura de sistare sau închidere a paginei web
decît blocarea accesului la această din
considerentele costului de realizare şi din perspectivă actorului responsabil
care este implicat în producerea acestui conţinut, or prestatorul de servicii
doar livrează contentul spre utilizatori.
Solicitarea blocării unei pagini web care este găzduită în afara
Republicii Moldova poate implica rolul activ de blocare, nsă şi în acest caz
procedura susmenţionată este recomandabilă (control judecatoresc şi în cazul extraordinar a
procurorului).