21 martie 2017
Participarea egala a femeilor si barbatilor în viata politica constituie un element de baza al democratiei si un obiectiv important al Republicii Moldova. In pofida progreselor în domeniul egalitatii de gen, femeile continua a fi semnificativ sub-reprezentate în Parlament, Guvern, organele elective locale.
Platforma pentru Egalitate de Gen a analizat initiativa cu privire la instituirea sistemului electoral uninominal, inregistrata în Parlamentul R. Moldova si a ajuns la concluzia sa nu sustinem acest proiect de lege, optând în continuare pentru sistemul proportional existent, un sistem mult mai prietenos promovarii femeilor si care sporeste numarul acestora în organele decizionale, prin aplicarea cotelor minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.
Redactia actuala a proiectului de lege privind instituirea sistemului electoral uninominal nr.60 din 14.03.2017 nu prevede masuri de respectare a cotei de 40%, adoptata prin legea nr.71 din 14 aprilie 2016, astfel anulând noile masuri afirmative legiferate în anul 2016 întru asigurarea egalitatii de gen în functiile de luare a deciziilor. Opinia reprezentantilor societatii civile bazata pe analiza experientelor de reprezentare echitabila a femeilor si barbailor în tarile membre ale Uniunii Europene, cât si a statelor membre ale OSCE, sustine ca sistemul proportional existent, cu aplicarea cotelor prevazute de actuala legislatie este cel mai eficient pentru asigurarea de facto a egalitatii de gen. Acesta obligatoriu trebuie sa cuprinda introducerea prevederilor de plasament, astfel încât cota procentuala sa se aplice pentru fiecare quintila/decila din lista candidatilor. Prin urmare este imperativa asigurarea egalitatii de gen prin aplicarea cotei minime de reprezentare pentru femei si barbati, adoptata prin legea nr. 71 din 14.04.2016, în contextul angajamentelor internationale ale Republicii Moldova de a asigura respectarea si punerea în aplicare a principiilor fundamentale democratice si ale statului de drept.
Cadrul legal si institutional al unei tari poate avea un impact semnificativ asupra reprezentarii femeilor în politica. La prima vedere factori neutri, precum sistemele electorale, pot avea efecte multiple asupra participarii femeilor în politica.
Evidentele empirice demonstreaza ca tarile care aplica sisteme proportionale asigura o pondere mai mare a femeilor în parlament în comparatie cu tarile cu sisteme electorale majoritare (uninominale). Elemente structurale ale sistemelor electorale au fost recunoscute drept factori care influenteaza si afecteaza negativ reprezentarea femeilor.
Sistemele majoritare nu sunt prietenoase pentru femeile candidate. Datele statistice demonstreaza ca în 2012 femeile au obtinut în medie doar 14% de mandate în sisteme uninominale. Din cauza tipului „câstigatorul ia tot” a acestui sistem, partidele politice încearca sa maximalizeze Еџansele nominalizând “cei mai siguri” candidati. Aceasta descurajeaza partidele politice de la selectarea candidatilor “mai putin traditionali”, în mod special femeile sau membrii grupurilor minoritare. Experientele, de asemenea, demostreaza ca partidele frecvent nominalizeaza femei în circumscriptiile în care sansele partidului de a câstiga sunt diminuate.
Experienta Moldovei (în cazul candidatilor la functia de primar în circumscriptiile mari) cît si cea internationala arata ca tarile care aplica un sistem electoral majoritar au un numar mai mic de femei (si tineri) alesi în functii elective. Elemente structurale ale sistemelor electorale au fost recunoscute drept factori care influenteaza si afecteaza negativ reprezentarea femeilor.
La nivel international cotele sunt divizate în cote de nominalizare (sau cote de intrare/proces) si mandate rezervate (cote de rezultate). Aplicarea cotelor de nominalizare reprezina forma cea mai frecventa de asigurare a egalitatii de gen în sistemele majoritate, proportionale si mixte. Acestea sunt modalitati de recunoastere a subiectivitatii politice, un fel de „drept subiectiv colectiv”. Acest drept, însa, nu depaseste „dreptul la mandate de reprezentare”. Franta si Uzbekistan sunt doua tari care utilizeaza cotele de nominalizare în sisteme pur uninominale.
De exemplu, utilizarea cotelor de nominalizare în Franta a sporit participarea femeilor cu aproximativ 27 %. Franta a devenit astazi un exemplu de aplicare a cotelor de nominalizare în sistem uninominal. Legea paritatii din Franta, adoptata în anul 2000, a fost o simpla inovatie menita sa stimuleze partidele politice pentru a nominaliza un numar egal de femei si barbati la alegerile parlamentare. Actualmente partidele din Franta care nu prezinta 50 de procente de candidati de acelasi sex sunt sanctionate.
Tarile, care aplica sisteme proportionale, asigura o pondere mai mare a femeilor în parlament în comparatie cu tarile cu sisteme electorale majoritare (uninominale). Conform statisticii de reprezentare a femeilor în Parlament pentru anul 2017, de pe platforma Uniunii Inter-parlamentare (IPO)[1], dintre cele 10 tari cu cea mai mare reprezentare a femeilor în Parlament, 6 au un sistem electoral propotional sau proportional în 2 niveluri (PR-II) (Rwanda – 61,3 %, Islanda (PR-II) – 47,6 %, Suedia – 43,6 %, Africa de Sud – 42,1%, Finlanda – 42%, Ecuador – 38 %), 3 tari – sistem electoral mixt (Bolivia – 53,1 %, Senegal – 42,7%, Mexic – 42,6%) si doar o tara – majoritar (Cuba – 48,9%).
Prin urmare este imperativa asigurarea egalitatii de gen prin aplicarea cotei minime de reprezentare pentru femei si barbati, adoptata prin legea nr. 71 din 14.04.2016, în contextul angajamentelor internationale ale Republicii Moldova de a asigura respectarea si punerea în aplicare a principiilor fundamentale democratice si ale statului de drept.
În contextul celor mentionate mai sus, Platfoma pentru Egalitatea de gen nu sustine proiectul de lege în cauza si considera ca adoptarea acestuia va reduce semnificativ reprezentarea femeilor în Parlament.
