Modificări propuse la legislaţia privind integritatea funcţionarilor publici
Reprezentanţi ai societăţii civile, ai Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au explicat, în cadrul unei dezbateri la IPN, mai multe noţiuni propuse la legislaţia naţională cu privire la integritatea persoanelor publice şi combaterea corupţiei. Proiectul vine cu modificări în mai multe acte legislative. Acesta a fost elaborat de către CNA şi expertizat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.
Reprezentantul CNA, Maria Popescu, a precizat că prin modificările propuse se precizează expres cine se face pasibil de testarea integrităţii profesionale şi care sunt sancţiunile care pot fi aplicate în cazul în care un funcţionar public pică testul.
Proiectul propus introduce noţiunea de „interes public” şi stabileşte raţionamentul pedepsei penale în funcţie de gravitatea şi prejudiciul cauzat interesului public. Reprezentantul CNI, Victor Strătilă, a menţionat că este nevoie de explicat clar care este gradul de prejudiciere a interesului public şi de la ce sumă ar putea fi aplicate sancţiunile penale în cazul unor astfel de situaţii.
Potrivit legislaţiei în vigoare, nedeclararea conflictului de interese este examinată de către Comisia Naţională de Integritate, rezultatele fiind expediate Centrului Naţional Anticorupţie pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale. Pentru că termenul în care pot fi aplicate sanţiunile este restrâns (până la 3 luni), iar procedura de transmitere a informaţiilor poate să întârzie, CNA propune ca CNI să aibă competenţe şi de costatare a nedeclarării conflictului de interese, dar şi de aplicare a sancţiunilor.
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare, Sergiu Ostaf, s-a referit la prevederile noi care obligă funcţionarul public să evite şi să declare favoritismul ca act de comportament corupţional, iar una din garanţiile prevenirii corupţiei este testarea integrităţii profesionale. Astfel, începând cu luna august anul curent, agenţii publici vor fi testaţi în cadrul unei situaţii virtuale, în care li se vor propune anumite avantaje pentru a constata dacă respectivul funcţionar este sau nu integru.
În cazul în care agentul public va observa din partea unor persoane influenţe pentru a favoriza anumite persoane, acesta trebuie să-şi sesizeze superiorul. În cazul în care agentul public nu va trece testul de integritate profesionale, angajaţii CNA vor expedia la adresa conducătorului instituţiei că angajatul său nu a trecut testul de integritate, iar conducătorul este cel care aplică sancţiunile. Acestea pot fi doar de ordin disciplinar, conform prevederilor Codului Muncii. În cazul funcţionarilor publici cu stat special, aceştia riscă sancţiuni de retrogradare şi eliberarea din serviciu.
Preşedintele Alianţei Anticorupţie, Olga Bîtcă, a spus că se atestă activizarea dialogului între agenţii publici şi CNA, iar aceasta demonstrează o schimbare de mentalitate în rândul agenţilor publici. Implementarea proiectului de lege va avea un impact semnificativ pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, iar aplicarea sancţiunilor disciplinare asupra agenţilor publici care nu corespund criteriilor de integritate va contribui la implementarea principiului „zero toleranţă la corupţie”.
