Analiza platformelor electorale din perspectiva de gen: femeile sunt ignorate de concurenții electorali

Analiza platformelor electorale din perspectiva de gen: femeile sunt ignorate de concurenții electorali

Analiza platformelor electorale dintr-o perspectivă de gen[EN]
Analiza platformelor electorale dintr-o perspectivă de gen[RO]
Analiza platformelor electorale dintr-o perspectivă de gen[RU]

 

 

Analiza platformelor electorale dintr-o perspectivă de gen: femeile sunt ignorate de concurenții electorali (Alegeri parlamentare 2014)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Concurenții politici angajați în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 nu sunt dedicați îmbunătățirii situației femeilor din Republica Moldova. Platformele electorale sunt puternic masculinizate și foarte generaliste evitând propunerea unor politici concrete care vizează în mod direct femeile. Domeniile cele mai vizate în programele electorale sunt agricultura, IT și investițiile. Aceste domenii sunt puternic masculinizate așa cum bărbații sunt într-un număr mare antrenați în aceste domenii. Doar un singur concurent electoral are prevăzut în platforma sa electorală  implementarea unui program naţional de creditare şi susţinere a afacerilor lansate de femei. Restul concurenților electorali nu-și propun deloc să atragă femeile în agricultură, domeniul investițiilor și IT. 

Sănătatea și educația sunt alte două domenii des menționate în platformele electorale. Aceste domenii sunt puternic feminizate așa cum femeile le domină atât în calitate de angajate, cât și în calitate de consumatoare a serviciilor oferite. Totuși, aceste domenii nu sunt abordarte în platformele electorale dintr-o perspectivă de gen. Femeile nu apar ca un grup țintă distinct ce vor beneficia de pe urma măsurilor propuse de concurenții electorali. Măsurile de îmbunătățire a sistemului de sănătate și educație, deseori fac referire doar la conținutul acestor domenii. De exemplu, unele platforme electorale se referă la educație doar prin prisma reformei educaționale care vizează îmbunătățirea calității educației, însă nu și a vieților femeilor care lucrează în acest domeniu. Femeile domină aceste două domenii la toate nivelurile ierarhice, adică sunt atât medici, cât și menajere, prin urmare o politică adecvată dintr-o perspetivă de gen ar lua în calcul îmbunătățirea vieților atât a femeilor care sunt medici, cât și a femeilor care sunt angajate în domeniul sanitar.

La capitolul accesări de servicii în sănătate și educație, din nou, lipsește perspectiva de gen. Niciun concurent electoral nu și-a propus să asigure gratuit anumite servicii medicale care vizează în mod exclusiv femeile, de exemplu cum ar fi testarea împotriva cancerului colului uterin și mamar. Doar un singur concurent electoral și-a propus îmbunătățirea condițiilor din maternități, precum doar un singur concurent electoral și-a propus să finanțeze de la stat tratamentul necesar împotriva infertilității.

Femeile nu apar ca grup țintă în platformele electorale, de exemplu cum apare familia. Nu toate femeile fac parte dintr-o familie, și nu toate femeile sunt mame. În plus, familiile sunt și monoparentale, precum și cu copii cu dizabilității, și monoparentale cu copii cu dizabilități. Prin urmare, nu apar măsuri concrete de îmbunătățire a vieților femeilor care nu sunt mame, care sunt mame, dar în familii monoparentale și care sunt mame cu copii dizabilități, precum și femei/mame cu dizabilități. Platformele electorale abordează familia doar prin prisma indemnizațiilor oferite la nașterea copiilor. Niciun concurent electoral nu s-a referit la concediul paternal ca măsură de a asigura egalitătea de gen. Totuși, unii concurenți electorali își propun să mărească numărul creșelor și să îmbunătățească condițiile în gradinițe. Cu toate acestea, nici un concurent electoral, nu și-a propus să anuleze plățile lunare la care sunt supuși părinții pentru a și menține copii în sistemul educațional preșcolar. Existența acestor plăți afectează în mod direct copii săraci a căror prezență la grădiniță depinde de bunăstarea familiilor, taților, iar cel mai des depind de bunăstarea mamelor.

Doar doi concurenți electorali și-au propus să canalizeze satele din Republica Moldova. Această măsură a fost gândită mai degrabă din perspectiva modernizării satelor din Moldova, și nu dintr-o perspectivă de gen. Totuși, de pe urma acstei măsuri vor beneficia și femeile. Canalizarea satelor nu duce la asigurarea egalitatății de gen, însă ușurează munca casnică a femeilor de la sate. O egalitate de gen ar fi dacă bărbații ar începe să preia din muncile casnice. Realizarea acestui lucru depinde de schimbarea mentalității, care se va produce în timp și prin politici adecvate, care lipsesc cu desăvârșire din actualele platformele electorale. Doar un singur concurent electoral și-a propus votarea legei cu privire la cotele de gen pe liste de partid, în timp ce doar doi concurenți electorali s-au referit în platformele sale electorale la violența domestică asupra femeilor.

Share: