Opinia CReDO privind deciziile CEC si a Curtii de Apel referitor la excluderea partidului Patria din cursa electorala[EN]
Opinia CReDO privind deciziile CEC si a Curtii de Apel referitor la excluderea partidului Patria din cursa electorala[RO]
Opinia CReDO privind deciziile CEC si a Curtii de Apel referitor la excluderea partidului Patria din cursa electorala[RU]

 

 

Opinia privind deciziile CEC și a Curții de Apel referitor la excluderea

partidului Patria din cursa electorală

Rezumat

Sursele financiare din străinătate și originea acestora este neclară. Este evidendă concluzia necontestată de nici o parte implicată și de opinia publică despre introducerea de către R.Usatîi în Republica Moldova a sumelor considerabile de bani în numerar (în total cel puțin in jur de 5 mln USD-declarațiile verbale R.Usatîi) în perioada anului 2014. Nu se contestă, de facto, nici că sursele financiare date au fost utilizate în perioada anului 2014 pentru promovarea vizibilității lui R.Usatîi (concerte, acțiuni de caritate), adică în esență în scopurile electorale ale acestui candidat și a partidului asociat.  În condițiile în care declarația de venituri a lui R.Usatîi nu atestă justificarea legală a sumelor date în Federația Rusă (înregistrat în calitate de contribuabil)  și nici în Republica Moldova (nu este plătitor de impozite pînă în anul 2014), proveniența surselor financiare introduse este o problemă de principiu (inclusiv suma declarată considerabil mai mică de cea introdusă în Republica Moldova).

Scopul și utilizarea de facto a resurselor financiare introduse în Republica Moldova de R.Usatîi este incertă și poate reprezenta îngrijorarea majoră. Lipsește informația privind cheltuielile de vizibilitate efectuate de R.Usatîi în perioada anului 2014 (competența Inspectoratului Fiscal-evaluarea indirectă), nu este disponibilă nici informația privind cheltuielile efectuate de Patria în aceasta perioada (competența Ministerului Justiției). O parte din donații către Patria reprezintă un grad sporit de suspiciune, în special, din partea persoanelor care au donat sute de mii de lei fără a avea vre-un venit stabil sau donațiile depășînd clar de zeci și sute de ori veniturile pentru perioada respectivă. Astfel, ipoteza neprobată precum că acești donatorisunt donatorii fictivi poate fi luată direct în calcul. Folosirea sumelor date considerabile din străinătate, de facto, în scopurile electorale sunt, de principiu, fără precedent.

Formațiunea condusă de R.Usatîi nu este un partid politic în sensul adevarat al cuvintului. Vizibilitatea lui R.Usatîi a fost construită pritr-un mix de: 1) transfer de imagine dinspre popstarurile rusești, 2) limbaj populist speculativ invocînd măsuri dure contra corupționerilor guvernamentali cu mîna de fier și 3) acțiunile de caritate folosind resurselor financiare necontabilizate din Federația Rusă. Lista electorală a formațiunii lui R.Usatîi reprezintă un mix din foști adepți radicali ai PCRM (Petrenco (legătura cu Antifa) și Petkov), foști administartori ai instituțiilor de stat în perioada PCRM (Vizant), persoane simpatizante ale administrației lui Rogozin (Tuleanțev) și alte persoane în mare parte necunoscute. Peste 60% din lista electorală constituie șomeri dar și pensionari din sistemul organelor de drept. Lista electorală a partidului Patria este în proporție de 90% nepartiinică și determinată direct doar de R.Usatîi.

Probarea utilizării banilor aduși din străinătate și nedeclarate în perioada formală de campania electorală nu este univocă. Probele disponibile public (a se vedea informațiile din aceasta Opinie – există limitele impuse) identifică sume considerabile de bani (milioane) care pot fi atribuite utilizării de R.Usatîi și Patria în campania electorală de facto, însă legătura cauzală în sensul utilizării acestora în perioada formală de campania electorală (13.10-30.11.2014) nu este, deocamdată, stabilită strict. Avocații partidului Patria invocă o serie de argumente care atacă consistența stabilirii legaturii cauzale doar pentru perioada de campanie electorală oficială și nu pentru perioada precedentă. Curtea de Apel deține o marjă de discreție pentru a evalua probele de către părțile în proces.

Sancțiunea de excludere din cursa electorală de principiu este conformă standardelor internaționale. Sancțiunile naționale privind aplicarea măsurilor de sancționare pe motivul folosirii resurselor financiare considerabile din străinătate și a sumelor nedeclarate sunt, din perspectiva formală, compatibile cu standardele și practica internațională.  Cerințele procedurale pentru părțile vizate de aplicarea sancțiunilor (procedurile judiciare și prejudiciare) sunt conforme practicilor internaționale. Aplicarea în practică a garanțiilor procedurale și evaluarea încadrării faptelor invocabile necesită o diuscuție și analiză separată.

Investigațiile asupra folosirii surselor financiare din străinătate și suspiciunea utilizării surselor nedeclarate în privința R.Usatîi sunt justificate nu doar de amploarea fenomenului dar și de riscurile iminente relevante.  Este evident că lipsa reacției din partea CEC, Poliției și a altor organe privind utilizarea resurselor financiare de proveniență străină a lui R.Usatîi ar fi fost un act de mare neîncredere în aceste instituții și ar constituie pe drept o frauda de inacțiune a instituțiilor date. Opinia publică și societatea a denunțat și a exprimat îngrijorări sistematice privind acest fenomen, inclusiv îngrijorările conexe de destabilizare a situației și a contextului regional, astfel lipsa reacției din partea instituțiilor date ar fi fost văzută ca inactivitate dezaprobantă a instituțiilor cu competențele directe în acest docmeniu. Prin urmare, acțiunile instituțiilor enunțate sunt perfect justificate și absolut necesare. Totodată, opinia publică în mod repetitiv a denunțat și alte cazuri de utilizare a resurselor nedeclarate în cadrul campaniei electorale. Atenția instituțiilor enunțate privind aceste cazuri, deși de o amploare incomparabil mai mică (ca valoarea absolută sau relativă) nu a fost pe măsură din partea autorităilor. Echidistanța acțiunilor instituțiilor administrative trebuie discutată în acest sens. În condițiile prioritizării problemelor și riscurilor (problemele mai presante și mai importante atacate în primul rînd) în developare, altfel vorbind discreția de acțiune administrativă în fața probelor prezentate este, un factor de luat în considerație. Influența politică asupra determinării priorităților instituțiilor publice, dar nu și necesitatea investigației sistematice a cazului R.Usatîi, este un argument valid.

 

 

Continuare în documentul pdf atașat mai jos