Riscurile electorale de utilizare a resurselor administrative
Utilizarea resurselor administrative în campania electorală, prin utilizarea bunurilor sau a banilor publici, prin promovarea unor politici publice, poate influența opțiunea de vot. Însă, fiecare caz pretins de utilizare a resurselor administrative trebuie examinate prin prisma tehnologiilor științifice, astfel încât să existe o delimitare foarte clară între implicarea resurselor administrative în interes public și abuzul resursei administrative. De această părere sunt reprezentanții Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, care au analizat sub acest aspect campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul CReDO, Sergiu Ostaf, a spus că în spațiul public sunt utilizate două noțiuni – resurse administrative și abuzul de resurse administrative. Prima sintagmă se referă la un bun public, fie că este vorba de o funcție publică, de resurse financiare, utilizarea imaginii instituționale etc. Și sunt cazuri în care utilizarea bunurilor publice este necesară, de exemplu, în cazul în care ar fi o calamitate naturală, care este o situație de urgență. Pentru a înțelege dacă persistă caracterul abuziv este nevoie de aplicarea unui test, care se desprinde din practica internațională și alte documente de referință ale Comisiei de la Veneția sau alte organe.

Sergiu Ostaf a dat exemplul de utilizare a bunurilor publice în cazul în care un actor politic își promovează mesajul electoral pe o platformă a unei instituții de stat, astfel fiind într-o poziție concurențială avantajată. Directorul CReDO consideră acest că acest fapt reprezintă un abuz, care nu trebuie admis. Un alt exemplu sunt bunurile publice. În opinia sa, pentru bunurile publice comune trebuie create condiții egale, neutre pentru toți actorii politici. „Abordarea de principiu în această situație este tratamentul egal, neutru și nediscriminatoriu. Nu trebuie să se aplice tratament preferențial față de un actor politic anume”, explică Sergiu Ostaf.

Cât privește utilizarea resurselor administrative în situații excepționale, directorul CReDO a exemplificat  deflagrația din sectorul Râșcani al capitalei, când toate resursele administrative au fost implicate. „Instituțiile publice trebuie să intervină și sigur că aceasta nu implică abuzul utilizării resursei administrative”, spune Sergiu Ostaf.

Expertul s-a referit și la aspectul politicilor publice, la mai multe hotărâri de Guvern aprobate în timpul campaniei electorale. Potrivit lui, există hotărâri care au reprezentat o continuitate a unor acte adoptate cu mult înainte de campania electorală. Și aceste proiecte nu pot fi calificate ca fiind abuzuri de utilizare a resurselor administrative, așa cum este în cazul inițiativelor elaborate și promovate în campanie.

Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului va prezenta raportul final consolidat după câteva zile de la încheierea alegerilor. 

Lipsește o metodologie de evaluare a utilizării resurselor administrative, CReDO

În spațiul public lipsește o metodologie, dar și criterii care ar permite evaluarea clară a utilizării justificate sau nejustificate a resurselor administrative și dacă un bun public este folosit pentru a crea un avantaj concurențial. În lipsa unei metodologii profesioniste, este complicat să faci concluzii educate și de expertiză. De această părere este directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf.

Directorul CReDO a declarat, într-o conferință de presă la IPN, că experții Centrului monitorizează campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie cu ajutorul tehnologiilor științifice. Este vorba de o cercetare asupra caracterului liber și corect al campaniei electorale. „Această cercetare este un efort restrâns, cu contribuția noastră, pentru a ridica standardele de monitorizare și de a contribui la o înțelegere mai bună a calității procesului electoral și a campaniei electorale”, a notat Sergiu Ostaf. Cercetarea conține câteva componente: comportamentul alegătorului, utilizarea resurselor administrative, comportamentul mass-media, finanțele publice.

Sergiu Ostaf a menționat că și instituțiile publice trebuie să preia metodologiile perfecționate în activitatea sa, în condițiile în care și la acest nivel deocamdată lipsește o metodologie foarte clară de triere a pretinselor cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative. Necesitatea vine pentru a promova un nivel înalt de expertiză, care ar face o diferență clară între cele două noțiuni: resurse administrative și abuzul de resurse administrative. Or, sunt cazuri în care utilizarea bunurilor publice este necesară, de exemplu cum ar fi o calamitate, în situații de urgență.

În altă ordine de idei, Sergiu Ostaf a declarat că procedura de suspendare din funcția publică și implicarea funcționarilor în acțiuni politice trebuie prevăzută foarte clar în legislație. De exemplu, secretarii de stat, care trebuie să asigure continuitatea acțiunilor publice, își pot suspenda activitatea pe durata campaniei. Or, aceasta este persoana cheia într-o instituție, care din start a fost creată pentru a depolitiza procesul de adoptare a politicilor. În opinia lui Ostaf, legea trebuie modificată, iar secretarii să nu-și poată suspenda activitatea în campanie electorală.

Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului va prezenta raportul final consolidat după câteva zile de la încheierea alegerilor.