Vulnerabilitățile și implicațiile destabilizătoare pentru Republica Moldova 2014

Descrierea lui Hofman a Hybrid Threats1 (pericolele hibride – pericolele asimetrice) în contextul intervenției în scopul destabilizării situației într-o țară devine actuală pentru Republica Moldova. Suntem martorii intervențiilor directe și indirecte din partea forțelor din afară și actorilor interesați din interior pentru a realizarea scopurilor complexe: politice, teritoriale, militare, economice, electorale și subversive instituțiilor democratice. Neînțelegerea pericolelor hibride determină incapacitatea opunerii efective a provocărilor declanșate, aceasta poate rezulta în deturnarea cursului politic stabilit, în unele circumstanțe fragmentarea teritorială, și în condiții extraordinare declanșarea razboiului civil pe un teritoriu anumit sau pe teritoriul întregii țări.

Modalitățile de realizare a scopurilor propuse prin intermediului mixului de măsuri ale războiului hybrid sunt (secțiunea 4.2): Inițiative diplomatice, influențe politice, războiinformațional, presiuni economice, atacuri teroriste, insurgențele sprijinite din exterior,acțiunile direcționate a unor forțe și grupuri specializate, demonstrarea puterii militare excesive

în regiune.

Factorii decizionali (exponenții executivului, liderii politici și publici, serviciile de Securitate și inteligență, forțele de ordine, serviciile excepționale) au nevoie de o clarviziune asupra scopurilor propuse ale intervenției hibride pentru a face fața eventualelor pericole. Intervenția hibridă este complexă, astfel răspunsurile și pregătirea contra acțiunilor va trebui să aibă caracterul prevăzător și în mare parte preventiv. În lipsa acestor acțiuni preventive, reacțiile reactive vor avea eficiența redusă, însă în mare parte incapacitatea de identificare a naturii pericolului va avea șanse minime pentru combaterea eficientă a pericolului. Rezultatul poate fi unul dezastruos, în esența realizarea scenariilor descrise.

În acest document propunem spre discuție sistematizarea pericolelor asimetrice actuale în contextual evoluției din Ucraina (capitolul 2). Fiecare pericol identificat este discutat sub aspectul calitativ și cantitativ. În baza sistematizării pericolelor sunt elaborate 3 scenarii de bază de intervenție externă care pot exploata pericolele existente. Sunt identificați actorii externi și interni protagoniștii scenariilor de intervenție. Natura actorilor este multivariantă, inclusiv unele structuri politice și publice, grupurile extremiste și moderate - ultimele pot fi polarizate - grupurile criminale și actorii comerciali instrumentali pentru atingerea scopurilor propuse. Propunem o serie de acțiuni de mitigare riscurilor identificate.

Sunt discutate implicațiile pentru diverșii actori care pot fi folosiți în calitate de unelte pentru instrumentarea intervenției asimetrice-hibride (capitolul 3). Printre acești actori cu rolul potential facil sunt discutate forțele politice dependente intereselor externe, forțele politice doctrinar nedemocratice revanșiste, grupurile extremiste din societate, grupurile moderate neloiale statului, grupurile criminale, sectorul comercial capabil să concerteze distorsiuni economice semnificative. În capitolul 4 sunt evaluate strategiile actuale ale actorului principal extern interesat în destabilizarea situației din Republica Moldova.

Sunt discutate 3 scenarii ipotetice care se pot materializa ca fenomenele intermediare sau chiar evolutive din unul în altă în anumite circumstanțe. Ținta teritorială discutată nu includeregiunea de est a Republici Molodva (Transnistria) – dar restul țării. Scenariul de intervenție de bază – minimă – (secțiunea 1.3) avînd ca scop deturnarea opțiunii politice - este scenariul de intervenție prin care intervenția se realizează pe dimensiunile politice, informaționale și economice. Acest scenariu are în mare parte scopul de ordin politic. În condițiile alegeriloriminente sau instabilității politice poate avea impact major politic.

Scenariul de intervenție medie (secțiunea 1.4) este un scenariu care capitalizează pe realizarea scenariului precedent cu scopul politic anunțat. Acesta țintește suplimentar asupra fragmentării legitimității autorităților în unele regiuni – este o escaladare a intervenției prin implicarea măsurilor diplomatice pe plan internațional și suplinirea cu intervenții directe pe teritoriul țării folosindu-se de liderii politici neloiali și corupți, agenți sub acoperire, mercenarii, insurgenții și resursele financiare pentru a determina comportamentul agresiv terorist și subversiv. Acest scenariu poate avea ca rezultat nu doar deturnarea cursului democratic politicdar și fragmentarea teritorială a țării fie că prin deligitimizarea integrală a autorităților fie că

de facto.

Scenariul de intervenție maximă (secțiunea 1.5) este o intervenție de declanșare a confruntărilor care pot rezulta în conflictele civile majore - depășește nivelul de intervenție precedent cu folosirea suplimentară a forțelor de insurgenți în număr mare pentru țara respectivă, punerea la dispoziție a acestora și grupurilor militariyate a armamentului și ghidării militare, demonstrașia forțelor militare la frontiera statului țîntă a forțelor militare. Acest scenariu are ca scop inducerea stării de război civil cu eventualitatea partiției țării.

Măsurile de mitigare a riscurilor trebuie gîndite complex. Pe dimensiunea războiului informațional, în cazul formei celei mai accentuate și nocive singura soluție este blocarea unor programe sau posturilor în întregime. Pe dimensiunea exercitării presiunii economice există doar posibilitatea diminuării parțiale a influențelor negative. Intervenția BNM și Consiliului Concurenței poate diminua parțial manipulările pe piața. Embargourile sunt inevitabile, iar negocierile politice se demonstrează a fi ineficiente, adresarea la Organizația Mondiala a Comerțului, în sensul obținerii unor măsuri preventive și de sancționare, este posibilă doar în cazul declanșării procedurilor acum, imediat.

Finalizarea construcției gazoductul vestic poate diminua efectele de șantaj, însă doar parțial pentru că infrastructura dată nu este gîndită ca magistrală alternativă cu toate funcțiunile. Pe dimensiunea imixtiunii în developările politice, necesită vizibilitatea maximă rezultatele guvernării, sporirii prezenței mesajelor proeuropene, evitarea maximă a acțiunilor care pot provoca scandalizarea incidentelor și eșecurilor, inclusiv evitarea acestra este imperativă.

Acțiunile agresive și ilegale pot fi controlate prin reglementările adoptate și eforturile promte ale autorităților competente. Transferul imaginii de conducere absolutiste și autoritară, inclusiv al conducerii religioase a acesteia poate amplifica preferințele electoratului, în acest sens este puțin ce se poate de făcut pe termen scurt. Pe dimensiunea mobilizării și nesupunerii active sunt necesare o serie de acțiuni preventive, de creare a platformelor de comunicare directe cu diverse grupuri sociale, inclusive căutarea soluțiilor imediate, contează procesul și rezultatele. Formarea diverselor canale de comunicare cu politicienii locali și liderii locale prin întîlniri săptămînale pentru a determina așteptările și necesitățile populației este imperativ2. Controlul fluxurilor financiare inclusive ilegale controlate de grupurile criminaleeste extrem de important. Sporirea profilaxiei regimului de port armă și monitorizării depuzitelor de armament.

Pe dimensiunea atacurilor teroriste, insurgenților și formării grupurilor militare separatiste este necesar analiza minuțioasă și adîncă a diferitor persoane care au intrat peteritoriul țării, inclusiv din rîndurile grupurilor de risc. Pregătirea personalului militar și al poliției pentru a face fața situației este indespensabilă. Transferul de tehnologii și a deprinderilor de activități antitero în cadrul condițiilor destabilizătoare este necesară acum.