Cu privire la modificarea Regulamentului privind vinzarea actiunilor proprietate publica la Bursa de Valori, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.145 din 13 februarie 2008

Cu privire la modificarea Regulamentului privind vinzarea actiunilor proprietate publica la Bursa de Valori, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.145 din 13 februarie 2008 (extinderea pînă la 30 de zile a perioadei de plasare a comunicatului informativ)

Susţinem extinderea de la 20 la 30 de zile a perioadei de plasare a comunicatului informativ privind vînzarea acţiunilor proprietate publică. Totodată, formulăm o serie de recomandări absolut necesare de fortificare a transparemnţei procedurii de privatizare, inclusiv prin Bursa de Valori. În acest copntext reiterăm Opinia CNP din 11.09.2013 la subiectul nr. 3[i] în care recomandăm extinderea perioadei, dar şi asigurarea exigenţelor mai mari pentru transparenşa procedurii de privatizare.

Procedura de privatizare conform cadrului legislativ actual se poate realiza prin[1] 1) vînzare la Bursa de Valori sau 2) vînzare prin licitaţii cu strigare. Legislaţia actuală nu asigură transparenţa adecvată. Aceasta prevede doar: 1) informarea potenţialilor investitori despre procesul de privatizare[2],[3],[4] şi 2) Informarea societăţii despre rezultatele procesului[5].

Standardele internaţionale relevante stipulează realizarea procedurii de vînzare în baza principiilor transparenţei, egalităţii şi echităţii procesului competitiv, inclusiv:

1. Anunţarea licitaţiei publice DESCHISE[6] cu enunţarea criteriilor de evaluare a propunerilor de privatizare[7] şi cu consultarea prealabilă a părţilor interesate[8] (consultarea necesităţii şi a prevederilor Contractului) prin plasarea informaţiei pe fiecare obiect al privatizării. Termenul sau perioada desfăşurării procedurii va fi una suficientă[9],

2. Plasarea publică a listei aplicanţilor şi celor selectaţi pentru participare în procesul de privatizare,[10] inclusiv a explicaţiilor privind decizia de a nu admite unii aplicanți, dacă aceştia există, la procesul de privatizare,[11].

3. Formularea deciziei finale şi publicarea Contractului final semnat,

4. Publicarea rapoartelor postprivatizare şi informaţiilor despre întreagă procedura descrisă pe pagina electronică a autorităţii responsabile de acest proces[12].

Garanţiile transparenţei şi reducerii asimetriei informaţionale privind oportunitatea de participare la privatizare constituie un pericol pentru funcţionarea relaţiilor de piaţă adecvate şi reduce încrederea cetăţenilor în procesul de privatizare. Astfel, este necesară completarea prevederilor privind obligaţiile pozitive de publicare pe pagina electronică a APP a următoarelor date:

1) aplicarea cerinţelor legii cu privire la transparenţa decizională pentru fiecare privatizare individuală, în special în cazul privatizărilor importante[13],[14] (Legea cu privire la transparenţa decizională, prin extinderea perioadei de anunţ),

2) publicarea listei aplicanţilor şi celor selectaţi, cu argumentarea pentru neselectare,

3) publicarea deciziei finale şi a contractului de vînzare cu clauzele de implementare,

4) publicarea rapoartelor periodice şi deciziilor relevante privind monitorizarea post-privatizare.

În procesul de privatizare stabilirea preţului de vînzare a acţiunilor statutului pe piaţa secundară necesită revizuire[15]. Perioada pentru stabilirea ordinului I a preţului de piaţă a acţiunilor trebuie clar specificată în regulamentul în cauza, deasemnea condiţiile de anulare a acestui procedeu în cazul în care acesta nu este respectat de comisia responsabilă.

[1] Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice (nr.121 din 2007 - Legea), HG cu privire la aprobarea Regulamentului privind vânzarea acţiunilor proprietate publică la Bursa de Valori (HG nr.145, din 13.02.2008 – Regulament 1), HG cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere (nr.136 din 10.02.2009 – Regulament 2)

[2] Legea 121-2007 în art. 7 g) prevede informarea potenţialilor investitori şi societăţii despre desfăşurarea procesului de privatizare şi rezultatelor

[3] art. 11 al Regulamentului 145-2008 prevede publicarea cu 15 zile înainte de începere licitaţiei publicarea în Monitorul Oficial şi în presă comunicatului,

[4] în art.16 al Regulamentului 2, 136-2009 prevede publicarea comunicatului privind expunerea la vînzare, şi publicarea în Monitorul Oficial cu cel puţin 10 zile înainte de punerea acţiunilor la vînzare

[5] Art. 8 din Lege i) întocmirea rapoartelor anuale privind rezultatele administrării proprietăţii publice şi prezentarea lor Guvernului şi organului abilitat; j) informarea societăţii civile despre activitatea ramurii;

în art. 19 al Regulamentului 145-2008 prevede înregistrarea participanţilor în timpul desfășurării licitaţiei, (art.17) obligaţia Bursei de Valori de a publica aceste informaţii.

[6] Legislaţia Republicii Moldova nu prevede posibilitatea organizării transferului proprietăţii publice prin proceduri ÎNCHISE, de asemenea Legislaţia cu privire la parteneriatul public-privat (inclusiv concesiuni) nu prevede posibilitatea procedurilor ÎNCHISE.

[7] A thorough and independent valuation of SOEs prior to privatization is generally very helpful in ensuring a positive outcome. Measures to safeguard the integrity of the procedures and avoid conflicts of interest among the valuators are strongly advised. Din OECD Guidelines for Privatization, p. 23, 2010.

[8] Transparency 18. A primary goal of any privatization program should be to ensure that transparency is maintained in every transaction. This can be done at two levels. First, the laws and regulations supporting the program should require the maximum publicity and openness in the workings of the privatization agencies consistent with normal requirements of commercial confidentiality. Second, individual transactions should be conducted under well-publicized competitive bidding procedures, encouraging the widest possible range of domestic and foreign investors to participate. Competitive bidding should maximize sales proceeds while maintaining public confidence in the integrity of the process. World Bank Principles on Privatization, 2002.

Practica organizării conferinţelor prealabile: http://www.cityofchicago.org/city/en/depts/dps/supp_info/2011_prebid_conferenceattendees.html

[9] 24. The general principles for a public tendering process are:

(a) The tender notice should be widely publicized and should provide summary information on the assets, should fix the date of bidding and should invite prospective bidders to obtain the tender document; World Bank Guidelines on privatisation, 2002

[10] It is more fair and efficient to work through pre-qualification following by bidding among the selected candidates than allowing the targeting to interfere with the selection of individual buyers; Din OECD Guidelines for Privatization, p. 27, 2010.

[11] Full disclosure of any preferred potential shareholders, the selection criteria and the objectives these shareholders are expected to pursue following privatisation. Din OECD Guidelines for Privatization, p. 27, 2010

[12] Privatisation needs to be subject to independent oversight from an auditing body such as a supreme auditing institution (SAI), which is well resourced and independent from the public authorities engendering the privatisation process and those carrying it out. The following considerations offer themselves: 1. Ideally every transaction would be audited. If, because of resource constraints or other reasons, this is not feasible then the transactions to be audited should be selected on the basis of objective and fully transparent criteria. Din OECD Guidelines for Privatization, p. 34, 2010

[13] The legal Framework of Transparency and Accountability within the Context of privatization http://www.lwv.org/content/legal-framework-transparency-and-accountability-within-context-privatization

[14] High levels of transparency and accountability must surround the privatisation process. In particular:

1. Regular disclosure to parliament and the general public is of importance, though in countries with few privatisations it may have, on cost efficiency grounds, to be replaced by ad hoc reporting. 2. The authority charged with privatising, as well as the auditing body. Din OECD Guidelines for Privatization, p. 34, 2010

[15] HG nr.775 din 14.06.2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea preţurilor de vînzare a acţiunilor statutului pe piaţa secundară a valorilor mobiliară

[i] Politica de privatizare are ca obiectiv: 1) atragerea investiţiilor private, inclusiv externe, 2) stimularea competitivităţii. Totodată, considerăm că decizia individuală de privatizare trebuie bazată pe raţionamentul economic şi social justificat, în special în cazul domeniilor în care proprietățile şi întreprinderile supuse privatizării deţin poziţiile de monopol sau poziţia dominantă (a se vedea mai jos: produse de tutun, depozitare cereale, livrare energie electrică, servicii aeriene, servicii aeroportuare, telefonie fixă, sectorul bancar). Procedura de privatizare trebuie să fie conformă cu cele mai bune practici şi standarde internaţionale în domeniul privatizării, şi să decurgă în condiţiile de maximă transparenţă, corectitudine pentru interesul public în evaluare a valorii proprietăţilor, şi egalitate de participare a tuturor actorilor interesaţi în procesul de privatizare.

Hotărîrea Cabinetului de Miniştri din 11.09.2013 prevede: Transmiterea în sectorul privat a acţiunilor şi proprietăţilor statului în peste 100 de întreprinderi prin procedura de privatizare. Agenţia pentru Proprietatea Publică va gestiona procesul de privatizare care se va desfăşura prin vînzarea la Bursa de Valori sau prin vînzare prin licitaţie cu strigare. Printre cele mai importante proprietăţi publice reţinem:

A) în domeniul agro-industrial: 1) Barza Albă (100% cota statului, 135 mln lei capital social), 2) Aroma (100%, 68 mln lei), 3) Fabrica de fermentare a vinului Orhei (95%, 18 mln lei), 3) Vinuri Ialoveni (79,6%, 67 mln lei), din care cu poziţia dominantă în industria produselor de tutun 4) Tutun-CTC (90%, 1,2 mlrd lei), din care cu poziţia dominantă în infrastructura depozitării cerealelor: 5) Combinatul de cereale (79,6%, 1,2 mlrd lei), 7) Cerealproiect (60%, 0,09 mln lei), 8) Celeare-Flor (83% cota statului, 18 mln lei).

B) în domeniul industriilor: din care cu poziţia de monopol natural în infrastructura livrării energiei electrice: 1) Reţele Electrice Nord (100%, 1003,6 mlrd lei), 2) Reţele Electrice Nord-Vest (100%, 1003,6 mlrd lei), din care cu poziţia influentă în producerea energiei electrice: 3) Centrala Electrică Nord (100%, 117 mln lei), 4) Nodul Hidroenergic Costeşti (16 mln lei), şi altele: 5) Uzina Giuvaier (17 mln lei), 6) Floare-Carpet (59,5%, 60,8 mln lei),

C) în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor: din care cu poziţia dominantă în prestarea serviciilor aeriene: 1) Air Moldova (718 mln lei) ocupînd peste 65% din serviciile aeriene de pe aeroportul Internaţional Chişinău, din care cu poziţia de monopol în prestarea serviciilor aeroportuare: 2) Aeroport Catering, Aeroport Handling, Centrul aeronautic de instruire (100%, 5, 2 şi 14 mln lei respectiv), din care cu poziţia de monopol natural şi dominantă în serviciile de telefonie fixă: 7) Moldtelecom (100% cota statului, 984 mln lei),şi altele: 3) Drumuri-Cahul, Rîşcani, Soroca, Ialoveni, Cimişlia, Orhei, Criuleni, Căuşeni, Bălţi, Edineţi, Străşeni,

D) în domeniul bancar cu poziţia influentă: 1) Banca de Economii (33.33%, 197,5 mln lei), 2) EuroCreditBanc (21.02%, 108 mln lei).

E) în domeniul hotelier: 2) Hotelul Chişinău (60%, 1,4 mlrd), 3) Hotelul Jolly Alone (34%, 24 mln lei E) în domeniul farmaceutic: 1) Farmaco (94,6%, 24 mln lei).

F) în domeniul culturii: 1) Circul din Chişinău (83.32%, 69.8 mln lei), 2) Combinatul Poligrafic (42 mln lei), 3) Tipografia Centrală (24 mln lei), 4) Agenţia de Impresariat (63 mln lei), 5) Cinematografele din Făleşti, Glodeni, Leova, Teleneşti, etc.