Aparatul Parlamentului: analiza funcţională şi evaluarea capacităţilor instituţionale

Aparatul Parlamentului: analiza funcţională şi evaluarea capacităţilor instituţionale

Parliament Staff: Functional Analysis and Assessment of Institutional Capacities[EN]
Aparatul Parlamentului: analiza funcţională şi evaluarea capacităţilor instituţionale[RO]
Аппарат Парламента: функциональный анализ и оценка институционального потенциала[RU]


Aparatul Parlamentului: analiza funcţională şi evaluarea capacităţilor instituţionale

Analiza funcţională a Aparatului Parlamentului Moldovei şi evaluarea capacităţilor instituţionale constituie o parte componentă a proiectului PNUD: „Analiza funcţională a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova şi evaluarea capacităţilor instituţionale", care are drept scop îmbunătăţirea managementului Aparatului Parlamentului. Studiul se axează pe analiza capacităţilor funcţionale şi instituţionale ale Aparatului Parlamentului. Drept urmare a studiului, va fi elaborat Planul de Dezvoltare Instituţională a Aparatului Parlamentului pentru anii 2011-2014.

Concluzii cheie
Parlamentul exercită toate funcţiile de bază, caracteristice unui organ legislativ:

-          legislativă;
-          de supraveghere (controlul parlamentar)
-          de reprezentare, şi
-          de interacţiune şi relaţionare cu societatea civilă, mediul de afaceri şi autorităţile publice
-       mediul extraparlamentar.

Contextul social în care activează Parlamentul oferă multe oportunităţi de interacţiune cu Parlamentele similare regionale şi internaţionale. Această interacţiune este o sursă bună de inspiraţie, transfer de practici şi instrumente pozitive. Provocările legate de complexitatea evenimentelor politice şi economice, provocările caracteristice ţărilor în tranziţie, reprezintă provocări dificile pentru Parlament. La ele se adaugă  lipsa unui edificiu adecvat pentru exercitarea activităţii Parlamentului.

Funcţia legislativă este una dintre cele mai consolidate, Parlamentul având o experienţă vastă în acest sens. Trebuie totuşi, să menţionăm că fortificarea acestei funcţii poate fi realizată dacă vor fi perfecţionate: metodologia de elaborare a actelor legislative, referitoare la evaluarea sau revizuirea impactului ex-ante pe marginea proiectelor de legi; asigurarea transparenţei depline, pentru toţi cei interesaţi, a circulaţiei proiectului de act legislativ în toate lecturile şi examinările în comisiile permanente; antrenarea consultanţilor cu deprinderi în economie, statistică, tehnici de elaborare a actelor legislative, instituţiilor şi politicilor UE. Actualmente, mai multe proiecte de legi sunt adoptate fără a identifica impactul social şi economic şi fără o participare adecvată a părţilor interesate. 

Cadrul legal este, practic, adecvat pentru exercitarea funcţiei de supraveghere a executivului şi a autorităţilor autonome de către Parlament. Cu toate acestea, realizarea acestei funcţii este precară, motivul fiind ignorarea ei de către majoritatea deputaţilor, dar şi alocarea insuficientă a resurselor de timp din partea consultanţilor comisiilor şi a Aparatului Parlamentului. Supravegherea autorităţilor autonome este, practic, realizată doar parţial, fapt ce nu este deloc suficient pentru a atinge rezultate tangibile. Supravegherea autorităţilor executive este mai pronunţată însă este văzută, de cele mai multe ori, drept o unealtă de reglare a conturilor a opoziţiei cu guvernul majoritar şi nu ca un proces continuu de perfecţionare şi îmbunătăţire a performanţelor Guvernului. Un obstacol serios este şi cenzurarea funcţiei de supraveghere din partea majorităţii politice, indiferent care ar fi aceasta.

  

Share: