Институциональная отвественность полиции

Институциональная отвественность полиции

1. Instituirea mecanismelor de responsabilitate și transparența instituțională a agențiilor polițienești[EN]
2. Responsabilitatea instituțională a poliției[EN]
1. Instituirea mecanismelor de responsabilitate și transparența instituțională a agențiilor polițienești[RO]
2. Responsabilitatea instituțională a poliției[RO]
1. Instituirea mecanismelor de responsabilitate și transparența instituțională a agențiilor polițienești[RU]
2. Responsabilitatea instituțională a poliției[RU]

 

 

Responsabilitatea instituțională a poliției

 

„... mecanismele de responsabilitate instituțională sunt subdezvoltate, scorul conferă 30% la indicatorul de promovare a priorităților, 28% la indicatorul de monitorizare a performanțelor și 10% la indicatorul mecanismelor de responsabilitate”

 

 

Scopul acestui raport este de a prezenta o analiză detaliată a sistemului de evaluare a performanțelor instituționale ale Poliției. Evaluarea performanțelor instituționale ale Poliției se prezintă în baza unei metodologii elaborate de către autor și ancorate pe bunele practici din țările cu democrații consolidate și practicile Europene instituționale (inclusiv exemplele din Marea Britanie, SUA, Canada, Irlanda, Noua Zeelandă, Australia, Norvegia, Suedia și Franța pe de o parte și practicile emergente bune din țările Europei de Est cum ar fi: România, Georgia și altele). Metodologia abordează cîteva aspect indispensabile responsabilității instituționale: 1) Formarea priorităților (Priorități), 2) Monitorizarea și evaluarea performanțelor instituționale (Performanțe), dar și 3) Responsabilitatea instituțională externă (Responsabilitate).

Practica și metodologia evaluării instituționale este pe larg utilizată de diverse organisme internaționale.[1] În cazul Republicii Moldova Acordul de finanțare  din partea UE specfică necesitatea introducerii unui sistem de evaluare a performanțelor instituționale[2]un sistem de monitorizare a performanței, susținut de generarea de statistici relevante și instituirea unui sistem de gestionare a informațiilor la nivel de sector, compatibil între diferite instituții și etape ale procesului de justiție. Autorul aduce o contribuție directă pentru facilutarea înțelegerii comprehensive a factorilor decizionali și societății asupra stării lucrurilor cu responsabilitatea instituțională a Poliției.

Concluzia generală a raportului este ca mecanismele de responsabilitate instituțională sunt subdezvoltate, mult sub nivelul standardelor internaționale. Subdezvoltarea mecanismelor de responsabilizare instituțională rezultă în ineficacitatea activității Poliției, ineficiența utilizării resurselor limitate și gradul scazut de încredere din partea societății în instituția Poliției în Republica Moldova.

Calculele pentru fiecare domeniu conferă situația: 30% de conformare la promovarea priorităților, 28% de conformare la monitorizarea performanțelor și 10%  de conformare la mecanismele de responsabilitate. Per general atestăm dezvoltarea slabă a instrumentelor de responsabilizare a Poliției.

 

Concluzii și recomandări

Concluzia generală a raportului este ca mecanismele de responsabilitate instituțională sunt subdezvoltate, mult sub nivelul standardelor internaționale. Subdezvoltarea mecanismelor de responsabilizare instituțională rezultă în ineficacitatea activității Poliției, ineficiența utilizării resurselor limitate și gradul scăzut de încredere din partea societății în instituția Poliției.

Calculele pentru fiecare domeniu conferă situația: 30% de conformare la promovarea priorităților, 28% de conformare la monitorizarea performanțelor și 10%  de conformare la mecanismele de responsabilitate. Per general atestăm dezvoltarea slabă a instrumentelor de responsabilizare a Poliției.

La promovarea priorităților (include 1.1 elaborarea priorităților, 1.2 adoptarea priorităților și 1.3 implementarea priorităților) are scorul general este 4,5 din 15, adica acumulează 30%, ceia ce constituie un scor insuficient (a se vedea secțiunea 2.1.1). Lipsește cadrul regulator adecvat, capacitățile instituționale relevante necesare programării și prioritizării instituționale. Lipsa acestora determină neclaritatea pentru societate a rezultatelor și eficienței în activitatea Poliției.

Ca concluzie generică, De principiu este necesar de modificat cadrul regulator, adica legea privind activitatea poliției, legea privind elaborarea actelor normative și elaborarea documentelor de politici, inclusiv legea privind evaluarea impactului legislativ pentru a asigura ca poliția sunt obligate să se conformeze la criteriile necesare de responsabilitate pentru promovarea priorităților. Totodată, este evident că lipsesc capacitățile instituționale și know-how-ul pentru formularea sincronizată a priorităților programatice, respectarea exigenților de adoptare a acestora și în special de implementare. 

 

La monitorizarea performanțelor (include 2.1 indicatori de performanță, 2.2 asigurarea integrității datelor și 2.3 evaluarea sistematică) înregistrează scorul general este 3.5 din 15, adica de 28%, ceia ce constituie un scor mic (a se vedea secțiunea 2.2.1). Lipsește cadrul regulator adecvat și precizările obligatorie pentru activitatea Poliției în generarea indicatorilor de performanță și integritatea acestora. Prin urmare Parlamentul, Guvernul, dar și Ministerul Afacerilor Interne și societatea este privată de posibilitatea evaluării realizării priorităților. Lipsesc în mare parte capacitățile instituționale relevante necesare în carul unității specializate și autonome și a softului de garantare a integrității datelor. Lipsa acestora determină slabiciunea modalităților de evaluare a rezultatelor de activitate a Poliției.

 

Concluzia   evidentă este evident ca voința instituțională în cadrul Ministerul Afacerilor Interne și a Poliției și atitudinea corespunzătoare din partea Guvernului sunt esențiale pentru a institui o practică europeană de generare a probelor și evidențelor de realizare a obiectivelor și priorităților. Sunt necesare alocări pentru crearea capacităților instituționale și formarea deprinderilor de generare și prezentare informației privind indicatorii de performanță. 

 

La mecanismele de responsabilitate (include 3.1 responsabilitatea externă, 3.2 responsabilitatea internă și 3.3 transparența şi comunicarea publică) înregistrează scorul general este 1.5 din 15, adică aproape 10%, ceia ce nu constituie un scor bun deloc pentru indicatorii luați în considerație (a se vedea secțiunea 2.3). În mare parte cadrul regulator lipsește. Trebuie de elaborat mai multe prevederi regulatorie, atitudinile instituționale nu sunt adecvate și capacitățile instituționale relevante necesare necesită dezvoltare. Lipsește în practică atitudinea corespunzătoare a Ministerului Afacerilor Interne, Guvernului și a deputaților dar și deprinderile și capacitățile instituiționale pentru punerea în aplicare a mecanismelor de responzabilizare a Poliției. 

 

Concluzia de principiu este ca cadrul regulator cadru nu este dezvoltat, astfel este primondial de realizat adoptarea cadrului regulqator. Problema principală rezidă în lipsa înțelegerii în cadrul poliției a mecanismului de responsabilitate instituțională, lipsesc și deprinderile în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, și a Guvernului, dar și a deputaților și a specialiștilor în cadrul acestuia pentru a valorifica  instrumentele existente. Astfel problema fiind în atitudine și capacitățile instituționale. Nu ar fi corect să nu constatăm lipsa de atitudine și a capacităților instituționale de asigurare a transparenței proactive în activitatea poliției. 

 



[2] HOTĂRÎRE din  02.09.2013 Nr. 669 privind aprobarea Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport al reformei justiţiei, semnat la Bruxelles la 14 iunie 2013 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=349537

 

Share: