Opinia cu privire la necesitatea asigurării drepturilor opoziţiei în proiectul Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova[EN]
Opinia cu privire la necesitatea asigurării drepturilor opoziţiei în proiectul Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova[RO]
Opinia cu privire la necesitatea asigurării drepturilor opoziţiei în proiectul Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova[RU]

Proiectul Regulamentului Parlamentului, votat în prima lectură de către legislativ, conţine prevederi care încalcă drepturile opoziţiei şi, la o eventuală sesizare la Curtea Constituţională, acestea vor fi declarate neconstituţionale. Expertiza proiectului regulamentului a fost făcută de către Centrul de Resurse pentru drepturile omului (CReDO) şi 2 experţi străini. Directorul CReDO, Sergiu Ostaf, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, că prevederile contestate au ca scop să restricţioneze opoziţia neconstructivă din parlamentul moldovenesc.

Sergiu Ostaf spune că, per ansamblu, proiectul conţine aspecte pozitive, care vor  asigura o comunicare mai bună în legislativ. „Din 30 de modificări, 20 sunt pozitive, deoarece precizează felul cum ar trebui să activeze Parlamentul. Însă se conţin şi carenţe importante, se reduce nejustificat timpul de intervenţie a deputaţilor şi fracţiunilor de la 7 la 5 minute şi permite preşedintelui Parlamentului de a limita numărul luărilor de cuvânt”, a precizat Sergiu Ostaf.

O altă modificare nepotrivită, din punctul de vedere al experţilor, este faptul că un deputat trebuie să-şi coordoneze absenţa cu preşedintele Parlamentului. „Aceasta nu este o competenţă a preşedintelui Parlamentului. Totodată, creează un raport de inferioritate între deputaţi şi preşedinte, chiar dacă este şi el un deputat”, a subliniat Sergiu Ostaf.

Experţii au analizat practica altor state şi regulamentele legislativelor. În practica internaţională activitatea comisiilor permanente se fixează prin intermediul unor aranjamente, minoritatea în cadrul comisiilor permanente şi de anchetă poate introduce orice subiect pe agenda comisiei. Există şi dreptul la veto a minorităţii. La solicitarea oricărui deputat, opinia sa separată poate fi inclusă în raportul comisiei. Opoziţiei i se conferă dreptul de a prezida câteva comisii mai importante din punct de vedere al impactului deciziilor.

În Slovacia de exemplu, se permite ca un deputat să vorbească până la 10 minute la un subiect, iar fracţiunea are până la 2 minute pentru a-şi prezenta opinia, chiar dacă dezbaterile au fost încheiate. De asemenea, un subiect important poate fi dezbătut timp de 12 ore. În Estonia nu pot fi întrerupte dezbaterile pe marginea unui subiect important, nu se cer şi nu se anunţă pauze. Odată în an opoziţia poate crea întreaga agendă a şedinţei.

Cât ţine de sancţiunile aplicate deputaţilor, în Italia, când persoana nu respectă prevederile regulamentului, preşedintele şedinţei anunţă că s-a produs o abatere şi vorbitorului i se cere să se conformeze. Dacă nu se respectă, se deconectează microfonul. În Germania există practica aplicării sancţiunilor financiare. O altă sancţiune este suspendarea sau excluderea pe o perioadă din activitatea Parlamentului. În Lituania această măsură se aplică dacă nu este respectată ordinea sistematic. Procedura de aplicare a sancţiunii este propusă de preşedintele Parlamentului şi este votată de plen.

Expertiza a fost făcută de către Valerie Clerc, cercetător asociat la Universitatea Lausanne, Elveţia, şi Jean Vasseur, cercetător asociat la Universitatea Queensland, Australia.


www.ipn.md