Opinia CReDO Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 10.02.2016

Opinia CReDO Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 10.02.2016

Opinia CReDO Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 10.02.2016[EN]
Opinia CReDO Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 10.02.2016[RO]
Opinia CReDO Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 10.02.2016[RU]

 

 

Opinia CReDO Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 10.02.2016

 

 

 

 

 

 

 

Aprobarea proiectului noului Cod al audiovizualului, în actuala variantă, ar putea avea efecte imprevizibile, pe motiv că unele prevederi impun un grad înalt de limitare a libertăţii de exprimare. Astfel, proiectul care a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului de astăzi, 10 februarie trebuie retras pentru îmbunătăţire. De această părere este directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Sergiu Ostaf, care a înaintat o serie de propuneri din perspectiva asigurării mai bune a dreptului la exprimare, a pluralismului media şi independenţei regulatorului media.

Sergiu Ostaf, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, că aprobarea noului Cod, în actuala variantă, ar crea un mediu mai complicat de activitate a jurnaliştilor şi editorialiştilor din domeniul audiovizualului. Pentru îmbunătăţirea proiectului de lege, expertul propune modificarea sintagmei „obligaţia de diligenţă” în verificarea informaţiei” din articolul 13, alineatul 3(b). Potrivit lui, această normă ar fi excesivă şi ar cere eforturi suplimentare din partea jurnaliştilor. Sergiu Ostaf propune înlocuirea acesteia cu sintagma „responsabilităţii de respectare a eticii profesionale jurnalistice conform practicilor europene democratice”.

De asemenea, directorul CReDO, recomandă modificarea art. 13, alineatul 1, prin care se cere prezentarea „informaţiei completă şi veridică”. Expertul consideră că ar fi necesară excluderea sintagmei „completă şi veridică”, pentru că acest fapt este foarte greu de realizat în practică. În opinia lui Sergiu Ostaf, jurnaliştii nu pot să asigure o veridicitate absolută a informaţiilor.

Sergiu Ostaf propune şi modificarea prevederilor din alineatul 4(c), a articolului 13. Expertul consideră că ar fi necesar completarea acestuia cu fraza „inclusiv, unde e posibil, solicitarea reacţiei subiectului relevant sau vizat”. Modificarea propusă vine să faciliteze munca jurnalistului, în contextul în care persoana vizată în material nu este accesibilă sau refuză să comunice cu presa.

Potrivit lui Sergiu Ostaf, impunerea prin articolul 105 din Codul Audiovizualului, a restricţiei de „situaţia dominantă în formarea opiniei publice” este un criteriu imprevizibil şi oscilant. În opinia sa, acest aspect descurajează calitatea activităţii antreprenoriale în domeniu. Potrivit lui, obiectivul de asigurare a pluralismului de opinie poate fi asigurat gradual prin limitarea efectivă a numărului de licenţe şi nu prin restricţia de poziţie dominantă pe piaţă. În acest context, Sergiu Ostaf propune limitarea până la două licenţe de emisie sau de retransmisie pentru fiecare frecvenţă pentru aceeaşi persoană fizică sau juridică sau altor persoane care se află în relaţie de rudenie până la gradul IV.

Directorul CReDO crede că actualul Cod al audiovizualului este, în multe aspecte,  inferior proiectului de lege propus, însă, nici acest proiect nu oferă soluţii pentru a asigura atractivitatea investiţiilor într-o afacere audiovizuală de calitate. Potrivit expertului, proiectul de lege nu va asigura un pluralism mai mare de opinii.

De asemenea, Sergiu Ostaf a spus că, în alte state, nu există restricţia ca partidele politice să nu-şi poată fonda posturi de televiziune. Potrivit lui, această restricţie din Codul audiovizualului va reduce pluralismul de opinie sau va determina partidele politice, în mod indirect, să finanţeze posturile de televiziune din resurse nedeclarate.

Extras opinia:

În OZ sunt incluse 20 de chestiuni. Din care:

nici o chestiune nu se referă la promovarea libertăților antreprenoriale, eliminarea constrîngerilor antreprenoriale, doar chestiunea nr.2, nr.3 (Sistemul informațional automatizat-registrul garanțiilor reale imobiliare) poate facilita realizarea acestora,

nici o chestiune nu se referă la promovarea reformelor în domeniul justiției și acțiunilor anticorupție, îmbunătățirea performanțelor sectorului financiar-bancar, sectorul energetic,

2 chestiuni se referă la dreptul la exprimare și libertățile media (nr.5, nr.6) - Codul audiovizualului.

 

 

Din totalul chestiunelor 4 (expuse în Tabelul de mai jos) reflectă în anumită măsură prioritățile Programului de Guvernare 2016-18 la capitolul dezvoltarea economică.

Share: