Consolidarea sistemului parlamentar în Moldova nu are alternativă. Performanţa democratică, stabilitatea constituţională, creşterea economică contrariate de (se

 

Consolidarea sistemului parlamentar în Moldova nu are alternativă. Performanţa democratică, stabilitatea constituţională, creşterea economică contrariate de (semi)prezidentialism

Sistemul parlamentar ca sistem de guvernământ oferă cele mai bune şanse pentru a asigura performanţele democratice în Republica Moldova. De asemenea, el asigură mai bine decât altele stabilitatea constituţională şi politică. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului „Importanţa de consolidare a sistemului parlamentar în Republica Moldova. Lecţii din falimentul sistemelor semi-prezidenţiale”, efectuat de Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) şi prezentate în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.

Potrivit directorului CReDO, Sergiu Ostaf, sistemul parlamentar, pe de o parte, evită şi previne ciocnirile importante între ramurile puterii, iar, pe de altă parte, exclude posibilitatea exploatării unor diferenţe în funcţionarea unor instituţii publice. „Sistemul parlamentar are cele mai bune şanse pentru a asigura nu doar stabilitatea politică, dar şi longevitatea Guvernului şi pentru a crea condiţiile adecvate pentru promovarea reformelor”, a declarat Sergiu Ostaf.

Potrivit lui, cercetările demonstrează că există o legătură clară între stabilitatea Executivului şi creşterea economică. „În ultimii trei ani, am avut un Guvern instabil. În anii respectivi, creşterea economică a fost inferioară perioadelor când am avut un Cabinet de miniştri stabil”, a declarat Sergiu Ostaf.

Studiul arată că, pentru a asigura funcţionarea adecvată a sistemului parlamentar de guvernământ, este important să fie asigurată prezenţa şi funcţionarea partidelor politice consolidate, echitabile, responsabile şi integre.

Autorii studiului susţin că un preşedinte neutru nu are competenţe comparabile cu premierul. Preşedintele ţării are funcţia importantă de facilitare şi moderare, de spargere a unor bariere de comunicare între instituţiile publice. „Ultima concluzie importantă este că în funcţiile executive şi politice trebuie să fie primele persoane din partea partidelor. Experienţa ţărilor de tranziţie demonstrează că doar în cazul în care persoanele care au obţinut mandatul politic în funcţiile executive şi politice în prim plan, partidele au şansa să-şi îndeplinească promisiunile, dar şi să fie sancţionate pentru lipsă de comportament responsabil”, a menţionat directorul CReDO.

Potrivit coordonatoarei de proiecte a CReDO, preşedinta Alianţei Anticorupţie, Olga Bîtcă, rolul premierului este cel al unui lider în domeniul reformelor economice. „El ar fi un reformator în condiţiile în care ar exista un echilibru corect între aceste trei puteri chiar dacă regimul rămâne parlamentar. Noi ar trebui să punem accentul pe figura premierului”, a declarat Olga Bîtcă.

Autorii analizei au formulat şi o serie de recomandări în baza rezultatelor obţinute. Astfel, potrivit lor, în Republica Moldova trebuie consolidat sistemul parlamentar de guvernământ, reduse atribuţiile preşedintelui prin reglementări constituţionale. De asemenea, se impune consolidarea partidelor politice, promovarea caracterului apolitic al persoanei care ocupă funcţia de preşedinte, promovarea liderilor partidelor politice majoritare în funcţiile de premier şi facilitarea formării majorităţii parlamentare stabile.

Cercetarea a fost efectuată cu suportul programului Rule of Law al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei.


Share: