Promovarea integrităţii în sectorul public ca prioritatea naţională de combatere a corupţiei

Promovarea integrităţii în sectorul public ca prioritatea naţională de combatere a corupţiei

Promoting integrity in the public sector as a national priority to combat corruption - compromising system integrity testing?[EN]
Promovarea integrităţii în sectorul public ca prioritatea naţională de combatere a corupţiei – compromiterea regimului de testare a integrităţii?[RO]
Содействие целостности в государственном секторе в качестве национального приоритета в борьбе с коррупцией - компромат система тестирования целостности?[RU]

 

 

Promovarea integrităţii în sectorul public ca prioritatea naţională de combatere a corupţiei – compromiterea regimului de testare a integrităţii ?

 

 

 

 

Exprimăm îngrijorarea profundă pentru lipsa progresului privind adoptarea pachetului de lege pentru:

  1. Neaprobarea de către Guvern a pachetului de lege referitor la integritatea publică[1],[2] și neajustarea cadrului legislativ adoptat de 12 ani întru prevenirea corupției și asigurarea integrității, acordă, spre exemplu, posibilitate unor reprezentanți și chiar unor categorii întregi de persoane ce prestează servicii publice, de a se eschiva de la testarea integrității profesionale[3], nedeclararea cadourilor și conflictelor survenite de interese
  2. Contestarea la Curtea Constituţională a unor prevederi ale Legii nr.325 din 23.12.2013 privind testarea integrității profesionale prin prisma anulării sistemului de integritate în serviciul public (legea care nu se aplică judecătorilor).

Solicităm:

  1. Adoptarea pachetului de lege la prima şedinţă a Cabinetului de Miniştri şi ulterior în regim de urgenţă de către Parlamentului Republicii Moldova. 
  2. Declararea constituţională a prevederilor contestatelege nu se aplică judecătorilor la Curtea Constituţională cu referire la Legea nr.325 din 23.11.2013 privind testarea integrităţii profesionale şi interpretarea confirmativă că această după cum se specifică în lege
  3. Invitarea experţilor din partea Comisiei de la Veneţia, experţilor de la Consiliul Europei în materie pentru a facilita aplicarea adecvată şi dezvoltarea capacităţilor în sectorul public şi cel judiciar în practică de interpretare a prevederilor legii în cauză.
  4. Organismelor internaţionale (UE, CoE) acordarea sprijinului necesar de asistenţă tehnică instituţiilor publice din Republica Moldova pentru implementarea comprehensivă şi adecvată a regimului de testare a integrităţii în serviciul public.

 

Circumstanţele (în baza concluziilor Comisiei de la Veneţia şi a Consiliului Europei):

1. Avizele pozitive ale Consiliului Europei pe marginea pachetului de legi anticorupție. Opinia din 8.01.2013 a Consiliului Europei menţionează: „Toate cele patru măsuri sunt recunoscute ca importante instrumente de prevenire şi combatere a corupţiei. Îmbogăţirea ilicită şi testarea aleatorie a integrităţii pot avea un impact puternic într-o perioadă scurtă. Introducerea unor astfel de măsuri este, prin urmare, un indicator al voinţei politice de a aborda serios corupţia. Ambele măsuri au fost întrebuinţate de ţările care au dorit să reducă corupţia în scurt timp şi, de fapt, au reuşit.”[1]

2. Opinia suplimentară a Consiliului Europei din 28.01.2013 menţioneză: „introducerea testului de integritate profesională aplicat inclusiv judecătorilor şi procurorilor necesită o atenţie sporită. În ambele cazuri cadrul de aplicare al acestor măsuri trebuie organizat în aşa fel încât să fie exclusă exercitarea unei influenţe excesive din partea unor factori externi iar magistraţii, prin intermediul Consiliilor Superioare, să aibă dreptul şi puterea de influenţă asupra luării deciziilor.”[1]

3. Excluderea judecătorilor din subiecții cărora li se aplică Legea testării integrității profesionale. În versiunea în care a fost adoptată de către Parlamentul RM la 23.12.2013, Legea nr.325 privind testarea integrității profesionale a schimbat definiția noțiunii de ”agenți publici” care cad sub incidența legii, astfel încît a fost exclusă categoria judecătorilor, legea aplicîndu-se doar angajaților instanțelor de judecată[2].

4. Comisia de la Veneţia nu a concluzonat invalidarea regimului creat de integritate referitor la serviciul public. Comisia în plenara 101 din 12-13.12.2014, menționează adoptarea a Avizului Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională a RM asupra unor prevederi ale Legii privind testarea integrității profesionale (lege anti-corupție) a Republicii Moldova ce se referă doar, în special, la judecătorii Curții Constituționale și la cei de la instanțele de drept comun[3].

5. Comisia de la Veneţia atenţionează asupra eventualelor pericole dacă legea ar fi fost aplicabilă judecatorilor. În para 4 al avizului amicus curiae, Comisia, în contextul expunerii drept temei al întocmirii avizului său solicită din partea Curții Constituționale de a se expune în privința ”4. … și (2) dacă aplicarea testului de integritate în privința judecătorilor de către un organ care este subordonat executivului nu contravine dreptului la viața lor privată și de familie (Articolul 8 din CEDO)”. În par 88 al avizului amicus curiae, Comisia reține o concluzie exclusiv referitoare la aplicabilitatea legii judecătorilor. Textul integral al paragrafului 88 în versiunea engleză prevede doar textul: ”88. Există o serie de standarde europene și internaționale, garanții și bune practici în ceea ce privește procedurile disciplinare (privind comportamentul etic) cu privire la judecători, pe care Legea nr.325 urmează să le abordeze cu mai multă atenție.

Circumstanţele eronate:

Originalul în limba engleză a avizului adoptat de Comisia de la Veneția nu coincide cu versiunea traducerii neoficiale în limba română publicate pe pagina Curții Constituționale. Discrepanțele substanţiale pot induce în eroare cititorul, se creează impresia că pe lîngă judecători, concluziile din avizul Comisiei se extind și asupra altor categorii de angajați publici.



 

[3] http://www.privesc.eu/Arhiva/45069/Conferinta-de-presa-organizata-de-Consiliul-ONG-urilor-Consiliul-National-pentru-Participare-cu-tema--Restantele-Coalitiei-de-Guvernare-pe-final-de-ma

 

[2] Art.4 din proiectul supus expertizei Consiliului Europei, definiția: ”agenți publici – persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul entităților publice (în anexă fiind prevăzută lista entităților publice asupra cărora se răsfrînge legea, printer care și instanțele de judecată), iar în legea în versiunea adoptată: ”agenți publici – angajați ai entităților publice prevăzute în anexă (la fel, în anexă fiind prevăzute instanțele de judecată ca entități publice). Astfel, pe cînd judecătorii sînt persoane care activează în cadrul entităților publice instanțele de judecată (concepția proiectului), ei nu sînt și angajați ai instanețlor de judecată (după cum prevede legea adoptată).

 

Share: