Responsabilitatea instituțională a Centrului Național Anticorupție - CNA

Responsabilitatea instituțională a Centrului Național Anticorupție - CNA

Institutionnal Responsability of the National Anticorruption Center[EN]
Responsabilitatea instituțională a CNA[RO]
Responsabilitatea instituțională a CNA[RU]

 

 

Responsabilitatea instituțională a Centrului Național Anticorupție - CNA

 

„... mecanismele de responsabilitate instituțională sunt subdezvoltate, scorul conferă 57% la indicatorul de promovare a priorităților, 47% la indicatorul de monitorizare a performanțelor și 50% la indicatorul mecanismelor de responsabilitate”

 

Scopul acestui raport este de a prezenta o analiză detaliată a sistemului de evaluare a performanțelor instituționale ale CNA. Evaluarea performanțelor instituționale a CNA se prezintă în baza unei metodologii elaborate de către autor și ancorate pe bunele practici din țările cu democrații consolidate și practicile Europene instituționale (inclusiv exemplele din Irlanda, Noua Zeelandă, Australia, Norvegia, Suedia și Franța pe de o parte și practicile emergente bune din țările Europei de Est cum ar fi: Lituania și altele). Metodologia abordează cîteva aspect indispensabile responsabilității instituționale: 1) Formarea priorităților (Priorități), 2) Monitorizarea și evaluarea performanțelor instituționale (Performanțe), dar și 3) Responsabilitatea instituțională externă (Responsabilitate).

Practica și metodologia evaluării instituționale este pe larg utilizată de diverse organisme internaționale.[1] În cazul Republicii Moldova Acordul de finanțare  din partea UE specfică necesitatea introducerii unui sistem de evaluare a performanțelor instituționale[2]: un sistem de monitorizare a performanței, susținut de generarea de statistici relevante și instituirea unui sistem de gestionare a informațiilor la nivel de sector, compatibil între diferite instituții și etape ale procesului de justiție (secțiunea 1.2). Autorul aduce o contribuție directă pentru facilitarea înțelegerii comprehensive a factorilor decizionali și societății asupra stării lucrurilor cu responsabilitatea instituțională a CNA.

 

Acest raport completează raportul realizat în 2012 întitulat: Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice responsabile de implementarea politicilor din domeniul dreptului-CNA[3]. Raportul menționat evaluiaza starea lucrurilor privind principiile de autonomie și independență instituțională inclusiv depolitizarea instituției CNA și evaluează situația reală privind autonomia și independența instituției. Raportul menționat și prezentul raport sunt completare pentru ca autonomia deplină în funcționarea CNA sunt necesare pentru asigurarea supremației legii pe de o parte dar pe de altă parte este necesară asigurarea responsabilității instituționale pentru încrederea și rezultatele asumate de instituiția. 

Raportul de față face parte din analiza comprehensivă care vizează 4 instituții din Republica Moldova: 1) Procuratura Generală, 2) Inspectoratul de Poliție, 3) Centrul Național Anticorupție.

Concluzia generală a raportului este ca mecanismle de responsabilitate instituționalpă încă nu sunt dezvoltate, sunt ca măsurile regulatorie și de aplicare acestora în practică sub nivelul standardelor internaționale. Subdezvoltarea mecanismelor de responsabilizare instituțională rezultă în ineficacitatea activității CNA, ineficiența utilizării resurselor limitate și gradul scazut de încredere din partea societății în instituția CNA.

Calculele pentru fiecare domeniu conferă situația: 57% de conformare la promovarea priorităților, 47% de conformare la monitorizarea performanțelor și 50%  de conformare la mecanismele de responsabilitate. Per general atestăm dezvoltarea insuficientă a instrumentelor de responsabilizare institușională a CNA.

La indicatorul de elaborare a priorităților programatice (criteriile 2.1.1.1-2.1.1.5) situația comparativă cu ceilalți indicatori este ceva mai bună, adică s din 5 sau 60%, însă oricum aceasta nu determină îmbunătațirea indicatorilor care urmează. La adoptarea priorităților (criteriile 2.1.2.1-2.1.2.5) situația este similară cu indicatorul precedent, avînd 3 din 5 sau 60%  - aceasta atestă situația de existență condițiilor de bază dar care încă nu suficiente pentru a conferi rezultatele necesare. La implementarea politicilor (criteriile 2.1.3.1-2.1.3.5) situația la acest indicator este nesatisfăcătoare avînd doar 2.5 din 5, adica 50%. Deși există normele regulatorii necesare totuși lipsește practica de aplicare în acest sens, aplicarea este parțială. Problema fiind și în lipsa rolului asumat de Parlament și de Guvern.

De principiu este necesar de modificat cadrul regulator, adica legea privind activitatea CNA, legea privind elaborarea actelor normative și elaborarea documentelor de politici, inclusiv legea privind evaluarea impactului legislativ pentru a asigura ca poliția sunt obligate să se conformeze la criteriile necesare de responsabilitate pentru promovarea priorităților. Totodată, este evident că lipsesc capacitățile instituționale și know-how-ul pentru formularea sincronizată a priorităților programatice, respectarea exigenților de adoptare a acestora și în special de implementare. 

La formularea indicatorilor de performanță (criteriile 2.2.1.1-2.2.1.5) situația este problematică, adică avem scorul de 3 din 5 sau 60% care nu asigura incoerențe ulterioare la acest indicator. La capitolul de asigurare a integrității datelor (criteriile 2.2.2.1-2.2.2.5) situația este nesatisfăcătoare avînd 1.5 din 5 sau 30% care atestă situația de lipsă de înțelegere a conceptului de integritate a datelor. La evaluarea sistematică (criteriile 2.2.3.1-2.2.3.5) situația la acest indicator nu este mai bună avînd 1.5 din 5, adica 30%. În mare parte. Lipsesc de principiu atitudinile și capacitățile instituționale dar și arangamentele instituționale cu structurile adecvate de generare a datelor și de comunicare externă a rezultatelor. Modificările de ordin regulator sunt necesare nu doar pe intern.

La acest indicator este evident ca voința instituțională în cadrul Parlamentului și Guvernului și atitudinea corespunzătoare din partea Guvernului sunt esențiale pentru a institui o practică europeană de generare a probelor și evidențelor de realizare a obiectivelor și priorităților. Sunt necesare alocări pentru crearea capacităților instituționale și formarea deprinderilor de generare și prezentare informației privind indicatorii de performanță. 

La mecanismele de responsabilitate externă (criteriile 2.3.1.1-2.3.1.5) situația este aboslut nesatisfăcătoare, adică doar 2 din 5 sau 40% ce conferă o situație în care lipsește mecanismul pentru responsabilizarea instituțională a Poliției. La mecanismele de responsabilitate internă (criteriile 2.3.2.1-2.3.2.5) situația este mai bună, însă nu este vizibilă avînd 3 din 5 sau 60% care atestă situația nedeterminată și mai degrabă declarativă de responsabilitate pentru performanțele pe interior. La transparența și comunicarea publică (criteriile 2.3.3.1-2.3.3.5) situația este similară cu indicatorul precedent, astfel, totuși modestă avînd doar 2.5 din 5, adica 50%. În condițiile crizei de imagine și lipsei de încredere în funcționarea instituției gradul înalt și avansat al transparenței este extrem de important. 

De principiu cadrul regulator cadru nu este dezvoltat, astfel este primondial de realizat adoptarea cadrului regulqator. Problema principală rezidă în lipsa înțelegerii în cadrul poliției a mecanismului de responsabilitate instituțională, lipsesc și deprinderile în cadrul CNA și a Guvernului, dar și a deputaților și a specialiștilor în cadrul acestuia pentru a valorifica  instrumentele existente. Astfel, problema fiind în atitudine și capacitățile instituționale. Nu ar fi corect să nu constatăm lipsa de atitudine și a capacităților instituționale de asigurare a transparenței proactive în activitatea poliției. 

 



[2] HOTĂRÎRE din  02.09.2013 Nr. 669 privind aprobarea Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport al reformei justiţiei, semnat la Bruxelles la 14 iunie 2013 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=349537

[3] Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice responsabile de implementarea politicilor din domeniul dreptului-CNA (Centrul National Anticoruptie), Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), 2012, http://www.credo.md/site-doc/IndependentaInstitutionala10.pdfhttp://www.credo.md/site-doc/CNA.pdf, Functional Analysis of the Center for Combating of Economic Crimes and Corruption (CCCEC) by Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), 2012.

 

Share: