Opinia CReDO cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020

Opinia CReDO cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020

Opinia CNP 16.04.2014[EN]
Opinia CNP 16.04.2014[RO]
Opinia CNP 16.04.2014[RU]

 

 

 

16.04.2014, ora 8.00

RE: Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 16.04.2014.

1) Opinia cu referire la subiectele din OZ la capitolul conţinutului obiectului de reglementare:

1.1. Subiectul 2. Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020" şi a Planului de acţiuni pentru  implementarea acesteia în anii 2014 - 2016

Nu susținem aprobarea Strategiei ”Turism 2020” în redacție actuală. Considerăm că aprobarea acestui proiect va servi la 1) reglementarea excesivă și creșterea nejustificată a poverii administrative la intrarea și desfășurarea activității de afaceri pe piața turismului, 2) atribuirea unor roluri și funcții improprii Agenției Turismului, și 3) agravarea mai multor probleme identificate drept bariere în calea dezvoltării turismului.

Mixul de politici pentru dezvoltarea industriei turismului ar trebui să accentuieze:

1)    necesitatea elaborării politicilor pentru facilitarea infrastructurii dezvoltării industriei turismului,

2)    promovarea condițiilor pentru clusterizarea serviciilor complementare și cooperare pe întregul lanț al serviciilor în industria turismului,

3)    identificarea platformelor de valorificarea atracțiilor naționale,

4)    încurajarea competitivității ţării ca destinaţie turistică,

5)    sporirea fluxurilor de vizitatori şi promovarea imaginii pozitive a ţării și

6)    în final reducerea asimetriilor informaționale pentru potențiali consumatori și beneficiari ai industriei.

Principalele carențe ale proiectului strategiei:

  1. 1.    Cadrul instituțional – rolul Agenției Turismului

     Conform Art. 12 2) a), Agenţia Turismului este autoritatea administrativă centrală de specialitate care elaborează şi promovează politica statului în domeniul turismului, are o instituţie subordonată – Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, și este învestită cu funcţii de control al activităţii turistice şi clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare.

     O astfel de structură instituțională contravine principiului de separare a funcțiilor de elaborare și implementare a politicilor. Elaborarea politicii statului ar trebui să aibă loc la nivelul unui minister (Ministerul Economiei și Ministerul Culturii), funcțiile de control efectuate de instituții competente (inspectorate), iar prestarea serviciilor (de instruire și clasificare) lăsată la discreția sectorului privat și organizațiilor profesionale în domeniu. Concentrarea tuturor acestor funcții în cadrul Agenției Turismului creează situații de conflict de interese și riscul comportamentului discreționar în vederea obținerii unor avantaje necuvenite.

     Agenția Turismului ar trebui să posede doar funcțiile de implementare a politicilor statului, și să  fie poziționată între instituțiile responsabile pentru elaborarea politicilor și actorii din sectorul privat, contribuind la crearea unui mediu favorabil pentru activitatea acestora.

     Rolul Agenției Turismului în baza experienței și practicii instituționale ale țărilor cu industriile turistice în dezvoltare dinamică, sunt

1)    reducerea asimetriei informaționale, reducerea costurilor turismului prin negocierea și formarea pachetelor turistice,

2)    consolidarea autoreglementării industriei turismului în domeniile calității, conformității și clasificării,

3)    elaborarea studiilor de fezabilitate pentru atragerea investițiilor în infrastructura turistică,

4)    dezvoltarea destinațiilor turistice,

5)    clusterizarea și dezvoltarea serviciilor complementare,

6)    promovarea elementelor dezvoltării durabile și autenticității locale în turism,

7)    elaborarea ghidurilor, hărților, materialelor promoționale și promovarea imaginii țării.

 

  1. 2.    Legătura slabă (inclusiv discrepanțele evidente) între deficiențele reale și măsurile de politici propuse

     Cele mai importante deficiențe care împiedică dezvoltarea turismului în Moldova țin de:

1) amenajare slabă a obiectelor de interes turistic,

2) deșeuri în arii verzi și spații publice,

3) lipsa infrastructurii și integrării serviciilor turistice,

4) lipsa serviciilor, prețurile necompetitive și asimetria informațională.

     Însă, majoritatea măsurilor propuse (14 din 31 acțiuni din Plan) se referă la reglementări suplimentare privind înregistrarea, instruirea, certificarea și controlul activității operatorilor turistici (e.g. acțiunile 2.1 - condiții privind crearea, certificarea și înregistrarea rutelor turistice, 2.2 - cerințe privind confecționarea și utilizarea indicatorilor turistice, 3.1 - cerințe pentru formarea pachetelor de serviciu turistice, 4 - contractul turistic, voucherul turistic și fișa de evidență statistică a circulației turiștilor, 4.4 - clasificarea structurilor de primire turistică, 5.1 - controlul activității agenților pieței turistice, 6 - atestarea și controlul activității ghizilor de turism, 9 și 29 - formulare statistice, 18.1 - inventarierea și evidența patrimoniului turistic, 26 - evidența tuturor structurilor de cazare, clasificarea și controale anuale),  inclusiv răspunderea contravențională pentru un șir de încălcări noi (acțiuni 3.2, 27) și o povară fiscală suplimentară pentru utilizarea voucherului electronic (30.3) și a mărcii turistice (5.2, 10.7).

     Mai multă atenție trebuie dedicată identificării cauzelor problemelor, a factorilor ce inhibă dezvoltarea pieței serviciilor turistice, eliminării barierelor administrative în calea afacerilor, îmbunătățirii mediului concurențial și atragerii investițiilor în domeniile cheie (infrastructură, dezvoltarea destinațiilor turistice). Supra-reglementarea unui sector subdezvoltat poate avea un efect advers și duce la scăderea interesului investitorilor și agravarea problemelor industriei.

  1. 3. Proiectul strategiei este mai degrabă o strategie instituțională a Agenției Turismului și nu una pentru dezvoltarea industriei turistice

     În Planul de Acțiuni, este propus ca Agenția Turismului să îndeplinească unele funcții proprii sectorului privat sau organizațiilor profesionale în domeniul turismului, și improprii pentru Agenția Turismului, precum elaborarea rutelor turistice noi (acțiunile 11.1, 11.2, 12.2, 13.2), organizarea seminarelor de instruire privind iniţierea afacerilor în domeniul turismului rural (12.4), amenajarea punctelor de comercializare a obiectelor de artizanat (12.8), atestarea ghizilor de turism (6.2, 6.3), elaborarea agendei și calendarului cultural-turistice (13.1, 13.14), crearea centrelor turistice sportive (13.8), procurarea unui autocar pentru organizarea excursiilor în week-end pe întreg teritoriul Moldovei (13.17), crearea unei rute turistice sociale de troleibuz (13.19), clasificarea și controlul a structurilor de primire turistică (26), etc. Astfel, Agenția se poziționează ca un concurent și nu facilitator al industriei turistice.

     Amintim ca țările care au realizat cu succes strategiile de dezvoltare a turismului și au atins rezultate remarcabile, precum Croația, au mers pe calea privatizării și dereglementării sectorului turistic.[1]

Reiterăm Alternativa la Strategia de Dezvoltare a Turismului în perioada 2013-2020[2], propusă de Grupul de Lucru Economic al CNP la etapa de consultare a documentului:


Scopul modificărilor

Reformarea industriei turistice a Republicii Moldova pentru sporirea competitivităţii regionale, creşterea performanţelor economice şi promovării destinaţiilor din ţară.

Obiective generale

1.  Dezvoltarea destinaţiilor turistice interne

2.  Reformarea managementului sectorului turistic

3.  Dezvoltarea business-ului turistic

4.  Calitatea ospitalităţii moldoveneşti

Obiective specifice

1.1  Sporirea vizibilităţii atracţiilor turistice

1.2  Organizarea şi promovarea sistemului de staţiuni şi locaţii turistice

1.3  Susţinerea programelor de dezvoltare a infrastructurii de turism

2.1  Perfecţionarea cadrului de politici publice, legislativ şi de reglementare

2.2  Îmbunătăţirea monitorizării performanţelor sectoarelor din turismul naţional

2.3  Intensificarea colaborării bilaterale şi multilaterale

3.1  Programe de dezvoltare investiţională în turism

3.2  Încurajarea exportului şi susţinerea vizibilităţii produselor turistice naţionale

3.3  Susţinerea dezvoltării unor forme prioritare de turism

4.1 Promovarea infrastructurilor de calitate în turismul naţional (cazare, alimentare, transport)

4.2  Promovarea calităţii resurselor umane pentru turism

 

 

Share: