Opinia CReDo cu privire la Planul de acţiuni pe anii 2014-2016

Opinia CReDo cu privire la Planul de acţiuni pe anii 2014-2016

Opinia CNP 19.03.2014[EN]
Opinia CNP 19.03.2014[RO]
Opinia CNP 19.03.2014[RU]

 

 

 

 

19.03.2014, ora 08.00

RE: Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 19.03.2014.

1) Opinia cu referire la subiectele din OZ la capitolul conţinutului obiectului de reglementare:

1.1. Subiectul 2.
Pentru aprobarea Planului de acţiuni pe anii 2014-2016 cu  privire la implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate pe anii 2011-2016

Considerăm că planul de acțiuni pentru implementarea strategiei trebuie revizuit luînd în considerație necesitatea scurtării perioadei de cel mult 2 ani, includerea acțiunii de evaluare a implementării planului pentru perioada precedentă, formularea exactă a obiectivelor și rezultatelor așteptate pe fiecare domeniu, formularea indicatorilor de impact și modalității de informare a societății. Intenția: Planului de acțiuni are ca obiectiv implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a crimei organizate pe anii  2011-2016 pentru perioada anilor 2014-16, adică pînă la sfîrșitul termenului de acțiune a politicii naționale, coordonarea implementării căreia revine Consiliului naţional de coordonare a activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii. Planul vine să înlocuiască Planul de acţiuni pe anii 2012-2013 (textul nu este accesibil).

Concluzii:

  1. Strategia dată este un document de politici programatic adoptat în 2011 de combatere a fenomenului crimei organizate în 8 domenii cheie (1.droguri, 2.trafic de ființe, 3.contrafacerea valutei, 4.crime informatice, 5.trafic internațional vehicole, 6.spălare a banilor, 7.viața persoanei, 8.crime deosebit de grave), însă din Nota informativă nu reiese că există o evaluare a implementării Strategiei pentru a înțelege în ce măsură obiectivele de combatere a fenomenelor infracționale au fost realizate (există doar o referință generală la investigații științifice de analiză a consecințelor reglementărilor în materie) și care este rolul și implicarea Consiliului național.
  2. Implementarea strategiei date este un efort de colaborare a abordărilor de prevenire și de reprimare folosind întregul set de instrumente de politici, însă din Nota informativă nu reiesă înțelegerea.
  3. Lipsesc constatările sau referințele la evaluări care justifică setul de acțiuni propus privind amploarea fenomenelor infracționale în domeniile vizate și care a fost contribuția anterioară de combatere a fenomenelor, care sunt constrîngerile, riscurile în realizarea obiectivelor.
  4. Analiza obiectivelor V și VI (pagina 8-9) care se referă la atingerea obiectivelor concrete de combatere a fenomenelor infracționale constatăm lipsa obiectivelor concrete pe fiecare domeniu infracțional din strategie, lipsesc indicatorii de performanță și de impact (toți indicatori specificați sunt niște indicatori de proces (instrucțiuni, reglementări) și generale) pentru fiecare domeniu specificat, fapt care impedică posibilitatea evaluării realizării Planului de acțiuni și a Strategiei în întregime de către Guvern și societatea. 
  5. Recomandări privind îmbunătățirea Planului de acțiuni[1]:
  1. Instituirea procesului autentic anual de evaluare și raportare privind implementarea planului și a strategiei cu implicarea actorilor interesați cu publicarea constatărilor, concluziilor privind impactul creat(folosind: a) incidența crimelor[2], b) sondajele sociologice, studiu percepțiilor populației și a grupurilor specifice[3],[4]), c) studiu comparativ al datelor și tendințelor din alte țări din regiune[5]),

2. Formularea obiectivelor specifice și relevante realităților sociale pentru reducerea fenomenului infracțional în domeniile Strategiei cu identificarea indicatorilor de performanță și de impact,

3. Reformularea indicatorilor de performanță astfel încît aceștea să includă indicatorii de impact asupra fenomenului infracțional, spre exemplu reducerea cu cel puțin 30% fenomenul sau elementelor infracționale, etc.

4.  Instituirea mecanismelor de raportare asupra rezultatelor obținute și a contribuției fiecărei instituții implicate (MAI, Procuratura, etc), anume:

publicarea informațiilor privind aspectele instituționale, metodologice, legale, de rezultat, de organizare a activității și îndeplinirea indicatorilor de performanță[6],[7]

o ghidurile metodologice și cerințele pentru investigarea cazurilor și situațiilor generice[8],[9],[10],[11].

folosirea bugetelor[12] și resurselor administrative[13] pentru atingerea obiectivelor,  informația privind unele cazuri sensibile[14],[15],[16].


[1] A se vedea Evaluarea mecanismelor de responsabilitate instituțională în Poliție, 2014, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), www.CReDO.md

[2] Colectarea datelor sistematice privind incidența  infracțiunilor la nivelul national și regional în Canada: http://www23.statcan.gc.ca/imdb/p2SV.pl?Function=getSurvey&SDDS=3302&lang=en

[4] National Crime Victimization Survey in the US, http://www.bjs.gov/index.cfm?ty=dcdetail&iid=245

[5] The US Department of Justice Strategic Plan and Attorney General`s priorities http://www.justice.gov/jmd/strategic2012-2016/DOJ-Strategic-Plan-2-9-12.pdf

[8] Metodologia și ghidurile pentru activitatea de procuror din Anglia http://www.cps.gov.uk/publications/docs/code_2013_accessible_english.pdf

[9] Metodologia și ghidurile pentru activitatea de procuror din Australia http://www.justice.qld.gov.au/__data/assets/pdf_file/0015/16701/Directors-guidelines.pdf

[10] Metodologia și ghidurile pentru activitatea de procuror din Statele Unite http://www.kitsapgov.com/pros/StandardsGuidelines2007.pdf

[11] Metodologia și ghidurile pentru activitatea de procuror din Anglia, http://www.cdpp.gov.au/wp-content/uploads/CDPP-GDM-Policy-Framework.pdf

 

Share: