Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditar

Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditar

Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[EN]
Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[RO]
Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat[RU]




Opinia CReDO pentru CNP cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat

 

 

 

 

 

OZ Cabinetului de Miniştri din 20.07.2013,

 

1.2. 24.07.2013. Subiectul 3 Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat

 

Susţinem modificările propuse, cu excepţia observaţiilor expuse la unele dintre schimbările substanțiale propuse. De principiu notăm ca nota informativă nu oferă o fundamentare suficientă (identificarea problemei concrete – descrierea modului în care soluția propusă va duce la ameliorarea problemei – argumentarea că soluția propusă este cea optimală). Formularea următoarelor modificări provoacă unele neclarităţi:

 

a)      La art.3 – prin completarea cu art.(3-1) care autorizează Prim-ministrul de a exercita orice acte referitoare la contractarea împrumuturilor de stat externe fără împuterniciri exprese în acest sens.

(neconcordanţa şi excesul atribuţiilor Prim-ministrului) Nu este clară sintagma ”orice acte referitoare la contractarea împrumuturilor de stat externe”, care se referă aparent la negocierea și semnarea acordurilor, nu este previzibilă nici fraza “funсțiilor stabilite de legislație”, în virtutea cărora Prim-ministrul poate fi semnatarul acordurilor de împrumut. Legea cu privire la Guvern în art. 27 nu prevede asemenea atribuții.

 

b)      La art.3 – autorizarea Guvernului, în persoana Ministerului Finanțelor, de a emite valori mobiliare de stat, în situații de criză financiară sistemică, pentru capitalizarea băncilor și pentru garantarea creditelor de urgență acordate de BNM băncilor

(intervenţia statutului necesită justificare) Nu este definită noțiunea de criză financiară sistemică. Intervenţia statutului prin posibilitatea acoperirii din bugetul de stat a pierderilor băncilor comerciale din urma practicilor riscante sau ilicite trebuie supuse satisfacerii legii concurenţei şi cerinţelor legii cu privire la ajutorul de stat.

 

c)      La art.26, 27 – Autorizarea acordării garanțiilor de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate băncilor de către BNM în situații de criză financiară sistemică sau de pericol al apariției acesteia, conform procedurii stabilite de Guvern cu consultarea BNM.

(intervenţia statutului necesită justificare, conflictul de interese instituţional) Sunt valabile argumentele din punctul precedent. Totodată, în formula indicată apare un conflict de interese instituţional în cazul în care același agent (Guvernul) acordă garanțiile de stat și tot Guvernul reglementează procedura de acordare a acestora. Ca și în celelalte cazuri de acordare a garanțiilor de stat, procedura trebuie să fie reglementată prin lege de Parlament (prin completarea Art. 28 din Legea 419 sau introducerea unui articol nou).

 

d)      La art. 31, 32 – reglementările ce țin de datoria unităților administrativ-teritoriale.

(lipsa reglementărilor în cazul falimentului UAT) Proiectul vine cu un șir de reglementări necesare pentru responsabilizarea Unităţilor Administrative Autonome – UAT -  la administrarea datoriei contractate și garanțiilor acordate în condițiile descentralizării administrative și autonomiei financiare. Lipseşte tratarea sistemică, probabil prin modificarea mai multor legi relevante, a situației în care UAT nu-și mai poate onora obligațiile față de creditori (noțiunea de municipal bankruptcy – faliment municipal) din cauza înrăutățirii condițiilor economice, deficiențelor de planificare, etc. Asemenea cazuri sunt cunoscute în statele cu autonomia financiară largă a autorităților publice locale (statele europene,[1] SUA – Capitolul 9[2], titlu 11 din Codul SUA cu privire la faliment este dedicat în special falimentelor municipale, cazul Detroit). Fără o procedură în acest sens, UAT din Moldova se pot confrunta cu dificultățile în contractarea împrumuturilor de la instituțiile financiare internaționale. Lipseşte nota de fundamentare şi analiza detaliată a posibilelor consecinţe de ordin economic, social şi politic.

 

e)      Propunem introducerea modificărilor care ar prevedea publicarea pe pagina electronică a Ministerului Finanţelor a textelor actualizate:

Registrului de stat privind datoria de  stat, 

Registrului de stat privind garanţiile de stat,

Registrului de stat privind recreditarea de stat,

Registrului de stat privind datoria UAT (cu obligaţia publicării suplimentare ale acestora pe paginile electronice ale UAT).

Mass Media

http://www.gov.md/public/files/ordinea_de_zi/24.07.2013/Intr03.pdf
http://www.gov.md/sedinteview.php?l=ro&idc=495&id=6571
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312895

Share: