Analiza legii privind lărgirea atribuţiilor Guvernului adoptat pe 03.05.2013

Analiza legii privind lărgirea atribuţiilor Guvernului adoptat pe 03.05.2013

Analysis of law on extending powers of the sacked Government adopted on 05.03.2013[EN]
Analiza legii privind lărgirea atribuţiilor Guvernului adoptat pe 03.05.2013[RO]
Краткий анализ законопроектов по расширению полномочий правительства в отставке[RU]


Analiza sumară a proiectelor de legi

cu privire la lărgirea atribuţiilor Guvernului demis şi cu privire la

acordarea funcţiilor suplimentare Prim-ministrului interimar al Guvernului demis

adoptate pe 03.05.2013 de Parlamentul Republicii Moldova[1]

1.Concluzia

Practica constituţională europeană confirmă abordarea constantă, prin care Guvernul demis poate exercita doar o parte din funcţiile de care dispune Guvernul  investit cu încrederea Parlamentului. Guvernul în demisie nu mai guvernează, doar administrează afacerile curente, adică administrează politicile existente şi conduce administraţia centrală în condiţiile unui status quo. Acesta nu poate iniţia proiecte noi şi nu poate emite ordonanţe. Art. 103(2) al Constituţiei şi interpretarea Curţii Constituţionale acestuia confirmă conferirea Guvernului demis doar a atribuţiilor de implementare a programelor şi politicilor şi de gestionare a autorităţilor publice centrale. Proiectul de lege cu privire la lărgirea atribuţiilor Guvernului demis contravine art. 103 (2) al Constituţiei. Cea mai importantă concluzie cu referire la lărgirea nejustificată a atribuţiilor Guvernului demis este că lărgirea nejustificată şi excesivă a atribuţiilor prezintă un pericol pentru democraţia parlamentară şi instituţia democratică de asigurarea legitimităţii Guvernului. Diferenţa calitativă a atribuţiilor Guvernului investit şi Guvernului demis nu poate fi redusă calitativ pentru că prezintă ameninţarea la capitolul democraţiei parlamentare în Republica Moldova. Doar o diferenţă cantitativă a atribuţiilor ar prezenta un stimulent instituţional şi nedemocrativ puternic pentru reducerea funcţiilor reprezentative ale Parlamentului pentru că astfel Guvernul nu ar avea nevoie, în esenţă, să obţină încrederea primului.

Un alt aspect critic în judecarea situaţiei date reprezintă motivul sau cauza lărgirii atribuţiilor Guvernului demis sau în esenţa reducerea diferenţei calitative în comparaţie cu Guvernul susţinut de Parlament. Guvernul demis şi Guvernul demisionat (în sensul interimar pînă la investirea noului Parlament) sunt două situaţii calitativ diferite. În cazul Guvernului demis, în esenţa o stare temporară pînă la instalarea noului Guvern, lărgirea atribuţiilor poate fi justificat văzută cu suspiciune procesului democratic şi legitimităţii democratice. Doar situaţii de criză sau situaţii absolut excepţionale ar putea justifica realizarea unor funcţii suplimentare a Guvernului demis pentru o periodă absolut limitată. Evident că dacă motivul adevărat al lărgirii atribuţiilor Guvernului demis sunt considerentele pur politice, această lărgire a atribuţiilor nu este altceva decît subminarea instituţiei democratice de responsabilizare a Guvernului instituţiei reprezentative a poporului - Parlamentului.

Proiectele de legi au fost adoptate cu încălcarea principiului transparenţei decizionale, într-un termen de doar cîteva zile şi fără consultarea cu părţile interesate.

2.Recomandarea

Nepromulgarea legilor nr. 135 din 30.04.2013 şi nr. 126 din 25.04.2013 care modifică legea nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern.



[1]Această Analiza a fost actualizată (modificarea liniei de argumentare) pe 08.05.2013, urmare a poziţiei publice a unor actori politici. Autorul mulţumeşte acestora pentru contribuţia la perfecţionarea documentului dat!

Share: